Obezitatea nu afectează doar metabolismul și organele interne, ci transformă întregul corp într-un sistem supus unei presiuni mecanice constante.
Într-un corp supraponderal, scheletul rămâne de aceeași dimensiune ca la o greutate sănătoasă, însă este obligat să susțină o sarcină mult mai mare, zi de zi, la fiecare mișcare
În termeni practici, această povară permanentă distruge oasele și articulațiile, iar consecințele se instalează treptat, dar ireversibil.
În special, acumularea de masă în zona abdominală schimbă postura naturală, forțând corpul să se compenseze.
Această adaptare provoacă o presiune continuă asupra coloanei vertebrale, care poate duce la dureri cronice și la deviații structurale pe termen lung.
Pe măsură ce greutatea crește, spatele nu mai poate susține în mod eficient sarcina, iar alinierea normală a coloanei se deteriorează.
Povara greutății lovește articulațiile: mobilitatea se pierde treptat
Impactul se extinde însă dincolo de spate. Fiecare pas devine o povară amplificată asupra șoldurilor, genunchilor și gleznelor. Presiunea exercitată asupra cartilajelor articulare crește exponențial, accelerând uzura acestora.
În timp, această forță mecanică ”de corp întreg” poate provoca leziuni permanente ale articulațiilor și pierderea semnificativă a mobilității. În multe cazuri, pacienții ajung să resimtă dificultăți în deplasare și chiar invaliditate parțială, din cauza deteriorării articulare.
Recunoașterea obezității drept o criză structurală subliniază importanța protejării scheletului, la fel de mult ca și gestionarea sănătății metabolice.
În lipsa intervenției, costurile fizice ale excesului ponderal se plătesc nu doar pe termen scurt, ci pe parcursul întregii vieți.
Care sunt principalele cauze ale obezității
- Consumul excesiv de calorii față de necesarul zilnic, mai ales din alimente procesate și băuturi îndulcite.
- Sedentarismul și lipsa activității fizice regulate, care reduc arderea caloriilor.
- Metabolismul lent, influențat de vârstă, genetică sau nivelul scăzut de masă musculară.
- Dezechilibre hormonale (tiroidă, insulină, cortizol) care pot favoriza acumularea de grăsime.
- Somnul insuficient sau de proastă calitate, care afectează foamea și pofta de mâncare.
- Stresul cronic, care crește nivelul de cortizol și determină mâncatul emoțional.
- Medicamentele care pot crește apetitul sau rețin apa (antidepresive, corticosteroizi etc.).
- Factori psihologici (anxietate, depresie, traume) care duc la alimentație compulsivă.
- Mediu nesănătos (acces ușor la alimente bogate în calorii, lipsa spațiilor pentru mișcare).
- Lipsa educației nutriționale și obiceiuri alimentare greșite în familie.
