Medicamentele din râuri și estuare detectate în 90% dintre puncte - Foto Jon Flobrant Unsplash

Un comprimat înghițit pentru tratarea unei boli nu dispare complet după ce își produce efectul. O parte dintre substanțele medicamentoase sau produșii lor de transformare ajung în apele uzate. De acolo, anumite molecule pot traversa sistemele de epurare și pot pătrunde în râuri, estuare și ecosisteme marine.

Medicamentele din râuri și estuare au fost detectate în 90% dintre cele 2.135 de puncte incluse într-o analiză internațională prezentată de University of York la 16 noiembrie 2026. Punctele sunt distribuite pe 370 de râuri și estuare din peste 100 de țări. În 15% dintre amplasamente, concentrațiile unor antibiotice au atins niveluri care ar putea favoriza rezistența antimicrobiană. Detectarea unei substanțe nu demonstrează însă automat un pericol pentru consumatorii de apă.

Medicamentele din râuri și estuare: ce au găsit cercetătorii în peste 100 de țări

Proiectele internaționale de monitorizare au reunit cercetători de la University of York, City University of Hong Kong și numeroase organizații partenere.

Rețeaua cuprinde peste 220 de organizații implicate în colectarea și analiza probelor.

Datele provin din Global Pharmaceutical Monitoring Project și Global Estuaries Monitoring Programme, inițiativă desfășurată în cadrul Deceniului ONU pentru Științele Oceanului.

În total, au fost investigate 2.135 de amplasamente, situate pe 370 de râuri și estuare.

Cel puțin o substanță farmaceutică a fost detectată în 90% dintre locurile monitorizate.

Carbamazepina, un medicament utilizat inclusiv pentru epilepsie, a fost identificată în 77% dintre amplasamente.

Frecvența ridicată a detectării nu înseamnă că toate probele conțineau aceeași concentrație.

Mai mult, substanțele medicamentoase nu au toate aceleași proprietăți ecotoxicologice.

Prezența lor poate reflecta consumul uman, eliminarea prin organism, tratarea insuficientă a apelor uzate sau alte surse de contaminare.

Universitatea din York a prezentat rezultatele cu ocazia reuniunii internaționale privind cadrul global pentru gestionarea substanțelor chimice, organizată la Geneva între 16 și 20 noiembrie.

Antibioticele pot favoriza rezistența antimicrobiană în mediul acvatic

În 30% dintre punctele investigate, cel puțin un compus farmaceutic a depășit un nivel de referință considerat protector pentru organismele acvatice.

În 15% dintre locuri, antibioticele au atins concentrații care ar putea favoriza selecția bacteriilor rezistente.

De ce este diferită problema antibioticelor?

Pentru că expunerea repetată a microorganismelor la asemenea substanțe poate favoriza supraviețuirea bacteriilor cu mecanisme de rezistență.

Rezistența antimicrobiană reprezintă capacitatea unor microorganisme de a rezista tratamentelor concepute să le elimine sau să le inhibe.

Fenomenul poate apărea în contexte medicale, agricole și de mediu. Nu este determinat exclusiv de poluarea râurilor.

Rezultatele din 15% dintre amplasamente indică existența unor condiții favorabile selecției rezistenței. Ele nu demonstrează că populația din fiecare zonă a contractat infecții rezistente.

Pentru a demonstra transmiterea către oameni sunt necesare investigații microbiologice și epidemiologice suplimentare.

Concentrațiile relevante pentru bacterii pot diferi de pragurile folosite pentru evaluarea toxicității asupra peștilor sau nevertebratelor.

De aceea, evaluarea riscurilor trebuie să țină cont atât de ecosisteme, cât și de mecanismele de apariție a rezistenței.

De ce stațiile de epurare nu elimină toate substanțele farmaceutice

Medicamentele pot ajunge în apă prin excreția pacienților, evacuările anumitor activități industriale și eliminarea necorespunzătoare a produselor neutilizate.

În unele regiuni, contribuie și activitățile zootehnice sau utilizarea produselor veterinare.

Stațiile convenționale de epurare sunt proiectate pentru eliminarea anumitor poluanți și microorganisme.

Nu toate dispun de etape avansate dedicate substanțelor farmaceutice persistente.

Unele molecule sunt degradate eficient. Altele pot traversa instalațiile sau pot rămâne în nămolurile rezultate din tratare.

Analiza internațională indică niveluri mai ridicate de contaminare în numeroase regiuni cu venituri reduse și medii.

Acestea sunt adesea zone unde infrastructura de colectare și tratare a apelor uzate este insuficient dezvoltată.

Totuși, contaminarea farmaceutică nu este limitată la aceste țări.

Universitatea din York propune nouă direcții de intervenție, completate de șase măsuri transversale.

Printre domeniile vizate se află proiectarea medicamentelor, producția farmaceutică, prescrierea, agricultura și modernizarea epurării.

Orizonturile de evaluare propuse includ anii 2030, 2040 și 2050.

Obiectivul nu este renunțarea la medicamente indispensabile, ci reducerea eliberării necontrolate a substanțelor active în mediu.

Ce relevanță are pentru România și cum se elimină corect medicamentele

România este vizată de legislația europeană privind calitatea apelor și tratarea apelor uzate urbane.

Noua Directivă europeană 2024/3019 introduce treptat cerințe suplimentare pentru eliminarea anumitor micropoluanti din apele uzate.

Finanțarea acestor tratamente implică inclusiv responsabilitatea extinsă a producătorilor din sectoarele vizate, conform condițiilor prevăzute de directivă.

Rezultatele globale nu permit stabilirea unui procent al râurilor românești contaminate. Pentru aceasta sunt necesare date naționale reprezentative.

În gospodării, medicamentele expirate sau neutilizate nu trebuie aruncate în toaletă ori chiuvetă.

În România, unitățile sanitare publice și private au obligații privind colectarea medicamentelor expirate sau neutilizate provenite de la populație, conform cadrului legal aplicabil.

Consumatorii pot verifica programul și punctul de primire organizat de spitalul din localitate.

Este necesară respectarea instrucțiunilor privind ambalajele și separarea anumitor categorii de produse.

Nu întrerupe un tratament prescris din cauza informațiilor despre poluarea farmaceutică.

Problema trebuie abordată prin gestionarea corectă a deșeurilor, utilizare medicală responsabilă și tratarea adecvată a apelor.

Un medicament poate salva viața unui pacient. Dar, odată ajuns în râu, aceeași substanță intră într-un ecosistem pentru care nu a fost concepută.