Groapa de gunoi - Chania insula Creta - Foto Știrea Verde

Scenarii Prognos metan: trei traiectorii, trei realități climatice

Studiul analizează trei scenarii privind emisiile de metan din gropile de gunoi în Europa, calculate pe un orizont de 100 de ani.

  1. Status quo – fără măsuri suplimentare
    Emisiile cumulate ajung la aproximativ 1.515 milioane tone CO₂e (GWP100) până în 2130, excluzând depozitările istorice anterioare lui 2022.
  2. Implementarea completă a politicilor UE privind deșeurile – reducerea depozitării la 10% până în 2035/2040
    Emisiile scad la aproximativ 701 milioane tone CO₂e, adică o reducere de 54% față de status quo.
  3. Interdicție totală a depozitării deșeurilor municipale începând din 2023
    Emisiile cumulative ar fi de aproximativ 52 milioane tone CO₂e.

Diferența dintre primul și al treilea scenariu este de peste 1.400 milioane tone CO₂e. Aceasta este diferența dintre inerție și intervenție radicală.

Ce este deja blocat: problema inerției climatice

Reducerea metanului din depozite în Europa nu pornește de la zero. Depozitele existente continuă să emită metan zeci de ani după închidere.

Conform modelării Prognos, în scenariul status quo, 37% din emisiile cumulative apar după 2050. Această proporție arată că o parte semnificativă din impactul climatic este deja înscris în sistem.

Chiar și dacă depozitarea ar fi redusă drastic în următorii ani, metanul generat de deșeurile deja depozitate va continua să influențeze bilanțul climatic european în a doua jumătate a secolului.

Aceasta este partea „nereversibilă” pe termen scurt: acumularea trecută.

Ce mai poate fi evitat: importanța ritmului

Diferența dintre 1.515 milioane tone CO₂e și 701 milioane tone CO₂e arată că implementarea completă a politicilor UE privind reducerea depozitării are un impact major.

Însă diferența dintre 701 milioane tone și 52 milioane tone arată că ritmul este esențial. Fiecare an suplimentar de depozitare a deșeurilor biodegradabile prelungește lanțul emisiilor pentru decenii.

Reducerea metanului din depozite în Europa depinde, așadar, nu doar de existența unei ținte pentru 2035, ci de viteza cu care fluxurile biodegradabile sunt scoase din circuitul depozitării.

Captarea gazului de depozit: limită tehnologică

Scenariile Prognos includ realitatea captării gazului de depozit. Deși această tehnologie reduce o parte din emisiile de metan, eficiența nu este totală și diferă între statele membre.

Captarea nu poate elimina complet emisiile, iar diferențele de infrastructură între țări mențin un nivel rezidual de metan în atmosferă.

Astfel, reducerea fluxului de deșeuri biodegradabile către depozite rămâne instrumentul structural cu cel mai mare impact pe termen lung.

Emisii metan UE și fereastra 2030–2050

Obiectivele climatice europene sunt concentrate pe 2030 și 2050. Însă metanul din gropile de gunoi operează pe un orizont mai lung.

Dacă o treime din emisii apar după 2050, înseamnă că metanul din depozite nu este doar o problemă a prezentului, ci o prelungire a deciziilor actuale în viitorul climatic al UE.

Reducerea metanului din depozite în Europa este posibilă, dar diferența dintre „mai puțin rău” și „minim posibil” este măsurată în sute de milioane de tone CO₂e.

Aceasta nu este o problemă de comunicare publică. Este o problemă de acumulare fizică și de întârziere sistemică.