Guvernele lumii au cheltuit peste 900 de miliarde de euro pe subvenții destinate combustibililor fosili, în 2022. Aceasta cea mai mare cifră înregistrată vreodată, scrie euronews, și este strîns legată de invazia Rusiei în Ucraina. Măsurile luate pentru a proteja consumatorii amenință, însă, obiectivele climatice. Potrivit unui nou raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), suma este mai mult decât dublă față de 2021.
Subvențiile în combustibili fosili – nivel dublu și triplu față de 2023
Guvernele au investit banii în subvenții pentru combustibili fosili. Una dintre cele mai importante este plafonarea prețului benzinei. Acestea au limitat prețul pe care companiile de combustibil le pot percepe consumatorului pentru benzină. Diferența dintre prețul producătorului sau comerciantului, și cel de vânzare este acoperită, astfel, de guvern, prin intermediul acestor subvenții. De exemplu, Thailanda a introdus un plafon de preț de 30 THB (0,82 EUR) per litru de motorină. Guvernul Regatului Unit a preferat să reducă, temporar, taxele la benzină și motorină.
Subvențiile pentru petrol și „gaze naturale” (alias gaze fosile) au crescut semnificativ față de anul trecut. Astfel, guvernele au cheltuit 343 de miliarde de dolari (321 de miliarde de euro) pe petrol – o creștere de 85% față de 2021.
Alte 346 de miliarde de dolari (323 de miliarde de euro) au fost direcționate spre subvențiile pentru gaze naturale. Aceasta a reprezentat o investiție peste dublul celei din anul precedent.
În ceea ce privește cărbunele, investițiile s-au triplat de la an la an. Acestea au ajuns, de la 3 miliarde de dolari (2,8 miliarde de euro) în 2021, la 9 miliarde de dolari (8,4 miliarde de euro), în 2022.
Subventiile destinate electricității au însumat, la rândul lor, alte 399 de miliarde de dolari (373 de miliarde de euro).
De ce au cheltuit guvernele atât de mulți bani pe subvenții pentru combustibilii fosili în 2021?
Aceste investiții au avut ca scop protejarea consumatorilor, în contextul volatilității extreme a pieței de energie cauzate de invazia Ucrainei de către Rusia. Atât războiul, cât și oprirea ulterioară a exporturilor rusești de gaze fosile, duseseră la creșterea prețurilor la energie.
Raportul AIE recunoaște importanța necesității protejării consumatorilor de impactul creșterii prețurilor la combustibilii fosili. Totuși, susțin autorii raportului, autoritățile trebuie să fie conștiente care sunt consecințele acestor măsuri asupra mediului. Sprijinul, spun ei, trebuie acordat în mod eficient: „În timpul unei crize energetice, angajamentele guvernului de a elimina treptat subvențiile sunt umbrite de prioritatea de a proteja consumatorii”.
„Acțiunile guvernamentale care rezultă reduc dificultățile, dar slăbesc și stimulentele pentru consumatori de a economisi sau de a trece la surse alternative de energie și de a consuma fondurile publice care ar putea fi cheltuite în alte domenii, inclusiv pentru tranzițiile la energie curată”.
Cum afectează subvențiile pentru energie atingerea obiectivelor climatice
Cheltuielile uriașe amenință obiectivele climatice, analistul energetic senior al AIE, Toru Muta, și analistul energetic Musa Erdogan avertizează. „Analiza noastră arată că multe dintre aceste măsuri guvernamentale nu au fost bine vizate”, susțin ei într-o analiză a raportului, care se intitulează „Subvenții pentru consumul de combustibili fosili 2022”. „Și, deși este posibil să fi protejat parțial clienții de costurile vertiginoase, au menținut artificial competitivitatea combustibililor fosili față de alternativele cu emisii scăzute”.
Reducerea extracției și consumului de combustibili fosili continuă să fie unul dintre cele mai importante obiective climatice, pe plan mondial. Ambele sunt, în momentul de față, cele mai mari cauze ale încălzirii globale. Specialiștii au decretat că, pentru a limita creșterea temperaturii induse de schimbările climatice sub 2 grade Celsius, societatea trebuie să se decarboneze rapid.
Acest semnal de alarmă a determinat multe guverne să elimine, treptat, ceea ce raportul numește „subvențiile ineficiente pentru combustibili fosili”. Semnarea Pactului Climatic de la Glasgow, din 2021, a confirmat luarea acestui angajament. Criza energetică se dovedește a fi, însă, un impediment în calea înregistrării acestui progres.
Analiștii IEA susțin că aceste subvenții pentru combustibili fosili sunt, în cele din urmă, o modalitate ineficientă de a ajuta consumatorii. Aceștia îndeamnă guvernele să se reorienteze către investițiile într-o infrastructură de energie curată.
„Este mult mai bine ca guvernele să cheltuiască timp și bani pentru schimbările structurale care reduc cererea de combustibili fosili, mai degrabă decât pentru ajutor de urgență atunci când prețurile combustibililor cresc”, concluzionează autorii raportului.
