Prezența animalelor sălbatice într-un anumit ecosistem poate crește cantitatea de carbon stocată în acesta cu până la 250%, se arată într-un nou studiu publicat în revista Nature și citat de publicația britanică The Guardian.
„Multe specii au efecte complexe asupra mediului lor, care modifică cantitatea de carbon stocată de ecosistemele înconjurătoare – afectând în cele din urmă schimbările climatice,” spun specialiștii
Cercetării dau ca exemplu elefanții, vidrele și balenele. Toate cele trei animale cresc cantitatea de carbon care poate fi stocată în ecosistemele lor. Elefanții împrăștie semințele prin consumul mare de fructe și legume. De asemenea, ei calcă la pământ vegetația joasă, ceea ce le permite copacilor mai înalți să crească. Vidra de mare mănâncă arici de mare, permițând algelor de mare să înflorească. Balenele se hrănesc în adâncime, eliberând nutrienți pe măsură ce respiră. Când se odihnesc la suprafață, ele stimulează producția de fitoplancton.
Un alt exemplu este cel al Cercului Arctic, unde sunt stocate cantități uriașe de carbon, în permafrost. Existența unor turme de animale mari ar ajuta la stocarea unor cantități și mai mari de carbon. Compactând zăpada, acestea mențin solul înghețat. Restaurarea populațiilor de reni sălbatici, boi moscați și zimbri americani ar fi o parte cheie a acestui efort.
„Nu sunt doar acestea trei (animalele). Începem să învățăm că multe specii au efecte complexe asupra mediului lor, care modifică cantitatea de carbon stocată de ecosistemele înconjurătoare – afectând în cele din urmă schimbările climatice. Când populația de gnu din Serengeti s-a prăbușit din cauza bolilor, aceștia nu mai pășunau atât de mult, iar iarba nemâncată a provocat incendii mai dese și mai intense. Refacerea numărului original de gnu prin gestionarea bolilor a dus la incendii mai rare și mai mici. Și Serengeti a trecut de la eliberarea carbonului înapoi la stocarea acestuia,” a declarat Matthew Gould, directorul executiv al Societății Zoologice din Londra (ZSL), pentru The Guardian.
Capacitatea intrinsecă a naturii de a îndepărta carbonul din atmosferă și a-l stoca trebuie valorificată
Reducerea emisiilor de carbon, spune acesta, nu este suficientă pentru a lupta împotriva încălzirii globale. Trebuie, spune Gould, să folosim imensa capacitate a naturii pentru a îndepărta carbonul din atmosferă și a-l stoca. Noul raport aduce lecții importante cum se poate face asta.
Prima astfel de lecție este faptul că mediul înconjurător are propriile mecanisme prin care poate stoca în mod natural carbonul. Acestea ar trebui valorificate, și nu distruse, în paralel cu dezvoltarea tehnologiilor de captare a carbonului.
A doua lecție este legată de necesitatea lucrărilor de conservare. „Știm că natura se poate recupera atunci când i se dă șansa de a o face, și că populațiile de animale se pot reface rapid. Știm cum să o facem – avem nevoie de habitate care să fie protejate, interese care să fie aliniate cu comunitățile locale și condițiile pentru ca populațiile de animale să revină la scară largă. Avem numeroase exemple de succes al conservării, de la întoarcerea zmeilor roșii în Anglia până la recuperarea tigrilor în mare parte din Nepal și India,” a adăugat Gould.
Cercetătorii afirmă că își doresc ca raportul lor să inspire un nou mod de a gândi la nivel global, care să se concentreze și asupra rolului pe care animalele îl joacă în lupta cu încălzirea globală.
„Prezentăm dovezi științifice care arată că protejarea și restaurarea animalelor sălbatice și a rolurilor lor funcționale pot îmbunătăți captarea și stocarea naturală a carbonului. Solicităm o nouă gândire care să includă reinteroducerea și protejarea animalelor sălbatice și a rolurilor lor ecosistemice ca o componentă cheie a soluțiilor climatice naturale care pot spori capacitatea de a preveni încălzirea climatică peste 1,5 °C,” spun aceștia.
