Viața ”la bloc” nu este ferită de mizerie, surse de infecții și multă, poate prea multă încăpățânare. În următorii patru ani vom fi nevoiți să renunțăm la ghenele de gunoi cu tubulatură. Decizia vine ca urmare a unei directive europene, prin care se cere eliminarea acestui tip de ghenă amplasată, de cele mai multe ori, la parterul blocurilor.
Dacă ar fi să facem un recensământ al orașelor din Romînia, am ajunge la concluzia că Bucureștiul stă cel mai prost la acest capitol: un singur sector s-a modernizat și are ghene îngropate în pământ.
Românii încă nu colectează selectiv, se aruncă de-a valma și, de cele mai multe ori resturile menajere sunt amestecate cu deșeurile din plastic.
Peturi amestecate cu gunoi menajer: o obișnuință ”la bloc”
Conform spuselor reporterului Pro TV, Daniel Nițoiu, ghenele îngropate pot fi întâlnite în Capitală, dar doar în sectorul 3.
”Aici, locuitorii din jur au scăpat de mirosul și gândacii care se strângeau la parterul blocurilor în ghenele vechi, dar, dacă ne uitam înăuntru, avem o problemă: sunt multe peturi, deși aici ar trebui să se arunce doar gunoi menajer”, a precizat Daniel Nițoiu.
Un plan asemănător există și la Primăria Sectorului 1. Deși proiectul există din 2018, nu s-a amplasat nicio ghenă. Primăria intenționează ca în următorii ani să cheltuie 170 de milioane de lei pe 2.000 de platforme inteligente de colectat gunoi, precizează Știrile Pro Tv.
Bogdan Pavel, reprezentant Protecția Mediului Sector 1: “Ne spune că până la finalul anului vor să facă 10 și apoi încă 50. Sunt în faza că au semnat un contract cu un proiectant apoi vor face licitația pentru ghene”.
Ghena blocului: mirosuri diverse, gândaci și locatari încăpățânați
Din comoditate, se pare, oamenii preferă să arunce gunoiul la grămadă pe tubulatura ghenei, chiar dacă asta duce inevitabil la apariția gândacilor și a mirosului greu pe scara blocului. Mai mult, legea nu poate obliga asociația de locatari să închidă ghena blocului fiind vorba de o proprietate private, mai arată sursa citată.
În momentul de față, reprezentanții primăriei încearcă, pe cât se poate, să le explice locuitorilor Sectorului 1 avantajele, atât pentru sănătate, dar și pentru mediul înconjurător al acestor platforme.
Vor fi dotate și cu camere de supraveghere video, dar și cu senzori care vor anunța compania de salubrizare când s-au umplut, mai precizează sursa citată.
Dacă în București autoritățile încă încearcă să îi convingă pe locuitori că modificările sunt benefice, Clujul beneficiază de aceste sisteme încă din anul 2016, în timp ce în Iași au fost amplasate 30 de tomberoane stradale în cursul anului 2020.
