Prin intermediul unei petiții adresate către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, organizația World Wide Fund For Nature (WWF) din România cere autorităților deschiderea dialogului pentru realizarea în mod participativ și pe baze științifice, imparțiale, adoptarea și implementarea riguroasă a unui plan național de acțiune pentru conservarea polenizatorilor.
Potrivit organizației pentru protecția mediului, este nevoie de o serie de măsuri-cheie aferente mai multor domenii/sectoare de impact, care să fie agreate de comun acord, într-un grup de lucru dedicat, multi-disciplinar, la nivelul societății civile.
Ministerul Mediului nu poate ignora Petiția pentru salvarea albinelor
”Este o veste îngrijorătoare: 37% din speciile de albine din Europa au populații în scădere, cu 9.1% în pragul dispariției deja. Nu putem sta nepăsători. Haideți să luptăm împreună pentru salvarea albinelor”, au transmis membrii World Wide Fund For Nature (WWF) din România.
Organizația atrage atenția asupra faptului că aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori.
”Culturile polenizate sunt cele care ne oferă fructe, legume, semințe sau ulei. Contribuția economică a polenizării în sectorul agricol din Europa a fost estimată la 15 miliarde de Euro anual. Dincolo de rolul în securitatea alimentară, polenizatorii sunt o componentă absolut vitală a ecosistemelor, prin rolul lor în asigurarea reproducerii plantelor din flora sălbatică. La rândul lor, aceste plante intră în componența hranei animalelor domestice (fânul)”, se arată în textul petiției.
”Serviciile” pe care le realizează polenizatorii se regăsesc în fiecare aspect al calității vieții umane
De asemenea, polenizatorii contribuie și la realizarea altor culturi precum bumbacul, inul și la producția de medicamente și remedii.
Mai mult, declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări științifice, anunță o reală criză sistemică pentru sănătatea mediului și securitatea alimentară.
”Cauzele principale pentru acest trend descrescător sunt pierderea habitatului și a resurselor de hrană (de pildă prin transformarea pajiștilor în teren arabil, eliminarea vegetației naturale de pe aceste terenuri), poluarea cu pesticide (erbicide și insecticide chimice, care sunt folosite în agricultură, dar și în grădini, parcuri, spații verzi), schimbările climatice”, se mai arată în textul petiției.
