Sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Olt a fost predat „la cheie” în urmă cu doi ani, dar funcționează cu frâna trasă. Există depozitul ecologic de la Bălteni, există stații de transfer și o mare stație de sortare, dar zeci de localități sunt în continuare asediate de imense cantități de gunoaie pentru că, paradoxal, nu au un operator de salubrizare care să colecteze deșeurile menajere.
În principiu, pentru această situație ar trebui învinovățiți primarii, care nu au asigurat un serviciu public esențial, cel de salubrizare. Dar și primarii au circumstanțe atenuante, deoarece s-au bazat pe faptul că în 2018 Consiliul Județean (CJ) Olt a încheiat un contract de 230 milioane lei, adică 47 milioane euro, cu Rosal Grup SA București, pentru colectarea deșeurilor din toate localitățile județului până în 2027. Rosal Grup nu și-a făcut treaba, în martie 2019 contractul a fost reziliat și a urmat un litigiu în instanță care s-a încheiat în vara lui 2020. În această perioadă, primarii a zeci de localități au aștepat încheierea litigiului și reluarea licitației, lucru pe care îl fac și în prezent.
Președintele CJ Olt, Marius Oprescu, ar putea fi lăudat pentru că în județul său există toate componentele unui sistem modern de colectare a deșeurilor, dar mai degrabă ar trebui criticat dur pentru că nu a fost în stare să convingă primarii acelor localități din Olt să recurgă la serviciile unei firme de salubrizare până la organizarea unei noi licitații și desemnarea noului operator.
Un „SMID” de 40 milioane de euro pentru curățenia Oltului
Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în județul Olt a fost început în 2007 și a fost închis oficial în 2016. „SMID”-ul a avut o valoare totală de 39,35 milioane euro, din care 23 de milioane euro a fost finanțarea europeană prin POS Mediu, 5,8 milioane de euro au venit de la bugetul de stat, iar 11,1 milioane euro au fost alocate de la bugetul CJ Olt.
Depozitul ecologic, Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) de la Bălteni, are o capacitate totală de 3,56 milioane metri cubi, în mai multe celule, prima celulă, cu o capacitate de 880.000 de metri cubi, asigurând depozitarea deșeurilor pentru o perioadă de 12 ani. Printr-o licitație de delegare prin concesiune, CJ Olt a atribuit operarea depozitului ecologic consorțiului format din SC Salubris SA Slatina & SC Clean Prest Activ SRL București. În cadrul aceluiaşi proiect au fost închise vechile gropi de gunoi, de la Slatina, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti, Corabia şi Balş, cu o suprafață totală de 20 ha.
Au fost înființate cinci zone de colectare. Deșeurile colectate de operatori sunt transportate la cele 4 statii de transfer, din Balș, Caracal, Corabia și Scornicești, de la care sunt preluate de firmele care administrează CMID Bălteni. La depozitul ecologic de la Bălteni există și o stație de sortare, care a costat 4,9 milioane lei. În proiect, au fost amenajate peste 3.700 de platforme de colectare și au fost achiziţionate 6.500 de containere pentru colectarea deşeurilor.
Din cele 112 localități din Olt, 91 sunt asaltate de grămezi de gunoaie pentru că nu au operatori de salubrizare
Știrea Verde a solicitat conducerii CJ Olt mai multe date despre organizarea și funcționarea sistemului de colectare a deșeurilor în județ. În răspunsul primit, situația e descrisă cu un optimism molipsitor:
Începând cu data de 15 martie 2019, deșeurile colectate în județul Olt sunt depozitate la Centrul de Management Integrat Bălteni, în cadrul depozitului conform.
se spune în adresa semnată de președintele CJ Olt, Marius Oprescu
Operatorii de salubrizare care au contracte de colectare încheiate cu UAT-urile din județul Olt, în funcție de zona de colectare în care se află, transportă deșeurile direct la depozitul ecologic Bălteni sau la Stațiile de Transfer din localitățile Caracal, Corabia, Balș și Scornicești
Din verificările noastre rezultă că situația nu este atât de roz precum o descrie șeful CJ Olt, care vorbește de „operatorii de salubrizare care au contracte de colectare încheiate cu UAT-urile din județul Olt”, dar nu spune o vorbă despre marea problemă din județ, că foarte multe „UAT-urile” nu au contracte cu operatori de salubrizare.
Potrivit „Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor Olt 2020-2025” colectarea și transportul deșeurilor municipale la stațiile de transfer este asigurată de patru operatori, doi operatori privați și două regii locale. Județul e împărțit în cinci zone de colectare. Salubris SA Slatina asigură colectarea și transportul deșeurilor de la Slatina și alte 11 localizăți din zona 5, din trei localități din zona 1 și o localitate din zona 2. Salubris Sortis SRL Scornicești colectează deșeurile din 3 localități din zona 4, iar ADPP Caracal și Servicii Comunitare SRL Corabia sunt societăți ale celor două primării și colectează deșeurile din aceste localități.
În total, cei patru operatori asigură colectarea deșeurilor din 21 de localități, dar în județul Olt sunt 112 localități! Se pune întrebarea ce se întâmplă în celelalte 91 de localități din județ? Potrivit celor declarate de președintele CJ Olt într-o emisiune a televiziunii PTV Oltenia, multe localități nu au un operator de salubrizare și în concluzie nu beneficiază de serviciile de colectare a deșeurilor. Această situație are ca efect creșterea costurilor de administrare a depozitului ecologic de la Bălteni:
În ceea ce privește managementul gropii ecologice de la Bălteni, aceasta funcționează, am dat un câștigător și acesta a intrat în exploatare. Singura problemă este că cheltuielile de gestionare a acestei gropi sunt mai mari pentru că cantitatea de gunoi se colectează în momentul de față doar de pe raza orașelor și a comunelor care au operatori de salubrizare, pentru că nestabillind operatorul la nivel de județ, gunoiul nu e colectat din întreg județul. Fiind mai puțin gunoi, dar același număr de oameni cu care să operezi toată această infrastructură, costurile sunt mai mari. Sperăm ca în perioada următoare să dăm drumul la colectarea în întreg județul
declara președintele CJ Olt, Marius Oprescu, pe data de 18 mai 2020
În 2019 și 2020, în localitățile fără operatori de salubrizare au rămas necolectate 66.200 de tone de deșeuri
Să vedem cum stau lucrurile și în ceea ce privește cantitatea de deșeuri municipale generate în localitățile din județ și în ce măsură aceste deșeuri sunt colectate și transportate de operatori la stațiile de transfer. În „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor Olt 2020-2025” sunt citate datele Agenției de Protecția Mediului (APM) Olt, cu privire la cantitatea deșeurilor generate în localitățile județului.
Potrivit APM Olt, cantitatea totală de deșeuri municipale generate în cele 112 localități din județ a crescut de la 53.856 tone în 2015, la 85.429 tone în 2019, dar potrivit datelor transmise de CJ Olt către Știrea Verde la depozitul ecologic de la Bălteni au ajuns în 2019 numai 41.726 tone de deșeuri.
Așadar, în 2019, o cantitate de 43.523 de tone de deșeuri municipale a fost generată, dar nu a ajuns la depozitul ecologic de la Bălteni, ci a rămas în localitățile care nu au operatori de salubritate. În 2020, au fost depozitate la Bălteni 62.706 tone de deșeuri și dacă admitem că a fost generată aceeași cantitate de deșeuri ca și în 2019, concluzia este că și în 2020 au rămas în acele localități o cantitate de 22.723 de tone de deșeuri. În total în 2019 și 2020 au rămas în cele 91 de comune din județ care nu au un operator de salubrizare o cantitate de 66.246 de tone de deșeuri.
Dacă nu au fost colectate, pentru că nu a avut cine să o facă, unde sunt aceste grămezi de gunoaie? Cum fostele gropi de gunoi de la Slatina, Caracal, Balș, Corabia, Scornicești si Drăgănești Olt au fost închise si ecologizate în cadrul proiectului cu finanțare europeană, probabil că cele 66.000 de tone de deșeuri necolectate în 2019 și 2020, la care se adaugă și cantități din anii anteriori, pot fi întâlnite la gropile de gunoi clandestine de la periferiile satelor, în șanțurile de la marginile drumurilor sau pe malurile cursurilor de apă.
Cum s-a ajuns la această situație? Rosal Grup SA a câștigat contractul de 47 milioane euro, dar n-a adus autospecialele
În 2018, CJ Olt a organizat o licitație pentru atribuirea unui contract de 230 milioane lei, adică 46,9 milioane de euro, unui operator de salubrizare care să colecteze deșeurile din localitățile județului în următorii 8 ani. Pe 19 septembrie 2018, președintele CJ Olt a semnat contractul cu reprezentanții Rosal Grup SA București, care a câștigat licitația. Firma avea la dispoziție o perioadă de 120 de zile în care să aducă flota de autospeciale cu care să realizeze colectarea, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
A mai primit de la conducerea CJ Olt o perioadă de grație, până pe data de 18 martie 2019, dar cei de la Rosal Grup SA nu s-au încadrat nici în noul termen și pe 19 martie 2019 CJ Olt a reziliat contractul. Rosal Grup a contestat în instanță rezilierea contractului și s-a ajuns la un proces.
Organizarea unei noi licitații, promisă în 2019, amânată în 2020 și probabilă în 2021
O nouă licitație pentru desemnarea unui nou operator era anunțată imediat după rezilierea contractului, în martie 2019. „Până se va finaliza noua procedură de licitaţie, firmele care au deja contracte cu localităţile pentru colectarea gunoiului menajer, îl vor putea duce la groapa ecologică de la Bălteni. Noi vom relua procedura, după ce am reziliat contractul cu Rosal”, declara pe 20 martie 2019 vicepreședintele CJ Olt, Virgil Delureanu.
Litigiul dintre Rosal Grup SA și CJ Olt a fost judecat pe fond în dosarul nr 884/104/2019, aflat pe rolul Tribunalului Olt. Instanța s-a pronunțat după un an, în martie 2020, respingând contestația Rosal Grup cu privire la rezilierea contractului: „Instanța respinge, ca neîntemeiată, acţiunea modificată, formulată de reclamanta SC Rosal SA”, se spune în sentința nr 70/17.03.2020 a Tribunalului Olt.
Pe 18 mai 2020, președintele CJ, Marius Oprescu, explica la o televiziune locală că deja „sunt pași” făcuți pentru organizarea unei noi licitații în vara anului 2020:
A fost desemnat un câștigător, după ce a câștigat avea o perioadă de mobilizare de 120 de zile, le-am dat un nou termen pentru a face această mobilizare, nu s-au conformat nici în al doilea termen și am reziliat contractul. Au contestat în instanță rezilierea contractului, am câștigat și avem în vedere să scoatem din nou la licitație această colectare a deșeurilor. Am demarat, sunt pași pe care i-am făcut. Cu siguranță în această vară vom scoate din nou la licitație colectarea deșeurilor
asigura președintele CJ Olt
Rosal Grup a făcut recurs și dosarul a ajuns la Curtea de Apel Craiova, care pe 9 iulie 2020 a menținut sentința tribunalului, respingând apelul Rosal Grup SA.
În aceeași zi, președintele CJ Olt dădea noi asigurări că „gata! S-a intrat în linie dreaptă” și va fi organizată noua licitație: „Am câștigat și la Curtea de Apel Craiova. Am câștigat și intrăm în linie dreaptă cu implementarea părții de colectare a deșeurilor. După această decizie a instanței, vom putea scoate la licitație colectarea, astfel încât toate localitățile Oltului să beneficieze de Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor”, declara Oprescu pe 9 iulie 2020.
Prin afirmația „astfel încât toate localitățile Oltului să beneficieze de Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor”, președintele CJ Olt mai confirma încă o dată că zeci de localități din Olt nu beneficiază de colectarea deșeurilor.
Și am ajuns și în februarie 2021, când e promisă încă o dată noua licitație. În adresa nr 03/27.01.2021 a CJ Olt către ȘtireaVerde.ro, se spune că este în curs procedura de licitație promisă în martie 2019 și în iulie 2020. „În prezent, Asociația de dezvoltare lntercomunitară Olt-Eco derulează procedura de licitatie pentru atribuirea contractului de colectare a deșeurilor menajere și reciclabile din județul Olt”, se spune în adresa semnată de președintele CJ Olt, Marius Oprescu.
Să spunem că până la finalizarea procesului cu Rosal Grup nu putea fi anunțată noua licitație, dar cum instanța de fond se pronunțase pe 17 martie 2020, dând câștig de cauză CJ Olt, era timp suficient ca până în iulie, la judecarea recursului, să fie reactualizată documentația din 2018. Și din iulie 2020 până în ianuarie 2021 era suficient timp pentru reactualizarea caietului de sarcini și a formularelor și organizarea noii licitații pentru desemnarea operatorului județean.
Acum, în 2021, vor mai fi câteva luni pierdute cu procedura pe SEAP, anunț, depunerea ofertelor, termen de contestare, etc., iar fiecare lună de întârziere, înseamnă zeci de mii de tone de deșeuri care nu vor ajunge la depozitul de la Bălteni, mărind grămezile de gunoaie din zeci de localități din Olt.
