Cafeaua simplă are foarte puține calorii. Dar aceeași băutură, după câteva lingurițe de zahăr, sirop aromat sau cremă vegetală, poate deveni un desert lichid. Diferența se acumulează fără să fie observată.
Caloriile ascunse din cafea au crescut de la 43 la 60 kcal pe zi, în medie, în rândul adulților americani analizați între 2003 și 2018. Creșterea a fost de aproape 40%, deși cantitatea totală de cafea consumată a rămas relativ stabilă.
O analiză a Universității Tufts, publicată pe 19 octombrie 2026 în Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics, arată că principala schimbare a venit din ingredientele adăugate, în special cremele pentru cafea fără lapte.
Problema nu este cafeaua în sine. Este transformarea treptată a unei băuturi simple într-o sursă suplimentară de zahăr, grăsimi și energie.
Caloriile ascunse din cafea: ce arată datele a 30.000 de adulți
Cercetătorii au analizat opt cicluri consecutive ale programului american National Health and Nutrition Examination Survey, cunoscut drept NHANES.
Au fost incluse informațiile alimentare raportate de aproximativ 30.000 de adulți cu vârsta de cel puțin 20 de ani.
Datele acoperă perioada 2003–2018, nu anul 2026. Cercetătorii au urmărit evoluția consumului de cafea și a ingredientelor adăugate în băutură.
Cantitatea medie de cafea consumată a rămas relativ stabilă, la aproximativ 13 uncii lichide pe zi.
În schimb, energia provenită din cafea și adaosurile sale a crescut de la 43 la 60 de kilocalorii zilnic.
Diferența de 17 kilocalorii poate părea mică. Ea reprezintă însă o creștere relativă de aproape 40% pentru categoria analizată.
Acest rezultat nu indică automat îngrășarea participanților. Greutatea corporală depinde de balanța energetică totală, nu de un singur produs.
Metodologia poate fi consultată în cercetarea publicată în Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics.
Crema vegetală a depășit zahărul și laptele la contribuția calorică
Una dintre cele mai surprinzătoare observații privește ingredientele considerate frecvent alternative la produsele lactate.
În 2018, cremele pentru cafea fără lapte au contribuit, în medie, cu 18,5 kilocalorii zilnic.
Zahărul și siropurile au contribuit cu aproximativ 16 kilocalorii, iar laptele cu 11 kilocalorii.
În 2003, contribuția calorică medie a cremelor fără lapte era de 7,71 kilocalorii pe zi.
Și cantitatea utilizată a crescut. Consumul mediu de cremă fără lapte a urcat de la 3,37 la 8 grame zilnic.
Creșterea poate reflecta popularitatea unor produse care oferă textură cremoasă și arome variate.
Dar expresiile „vegetal” și „fără lactoză” nu înseamnă automat puține calorii sau conținut redus de grăsimi saturate.
Unele creme conțin uleiuri vegetale, zahăr și alte ingrediente care contribuie la densitatea energetică.
În același timp, nu toate alternativele vegetale au aceeași compoziție. O băutură de soia neîndulcită diferă de o cremă aromată destinată cafelei.
Cum verifici ce conține cafeaua cumpărată zilnic
Întrebarea practică este dacă trebuie să renunți la cafeaua cu lapte pentru a evita caloriile suplimentare.
Nu. Contează ingredientele, cantitatea și frecvența consumului.
Pentru o cafea preparată acasă, poți măsura o singură dată cantitatea de zahăr, lapte sau cremă folosită. Vei înțelege mai bine cât adaugi de fapt.
În cafenea, diferența dintre o cafea simplă și o băutură mare, cu sirop, frișcă și topping, poate fi considerabilă.
Dacă localul furnizează informații nutriționale, verifică valoarea pentru porția efectiv cumpărată.
Acasă, citirea etichetei alimentelor permite compararea cantității de zaharuri și grăsimi la 100 de mililitri sau 100 de grame.
Pentru un consumator care dorește să reducă zahărul adăugat, o soluție poate fi diminuarea treptată a siropurilor și a îndulcitorilor calorici.
Cafeaua nu trebuie însă privită doar prin numărul de calorii. Cofeina poate influența somnul, mai ales în funcție de doză și ora consumului.
De ce rezultatele americane nu descriu automat România
Cercetarea a utilizat chestionare alimentare în care participanții și-au reamintit ce au consumat în ultimele 24 de ore.
Această metodă poate introduce erori. Oamenii pot omite ingrediente, pot estima incorect porțiile sau pot avea un consum diferit de la o zi la alta.
Mai mult, datele provin din Statele Unite și se opresc în 2018.
Nu știm dacă românii folosesc aceleași cantități de cremă, lapte sau sirop. Nu știm nici dacă tendința americană s-a menținut identic după perioada analizată.
Pentru România, valoarea cercetării este una practică: ne ajută să privim adaosurile din cafea ca parte a alimentației zilnice, nu ca ingrediente neglijabile.
Studiul nu indică o cantitate universală de lapte sau cremă care ar deveni periculoasă. Nici nu dovedește că băuturile vegetale sunt, în general, mai puțin sănătoase.
Pentru persoanele cu diabet sau alte afecțiuni metabolice, alegerea trebuie adaptată recomandărilor medicale și compoziției produsului.
Cafeaua neagră rămâne aproape aceeași băutură de la o dimineață la alta. În ceașca parfumată cu vanilie, caramel și cremă, însă, uneori cafeaua ajunge să fie ingredientul cel mai puțin important.
