Ce sunt pământurile rare și de ce sunt esențiale pentru energia verde
Pământurile rare reprezintă un grup de 17 elemente chimice indispensabile tehnologiilor moderne: turbine eoliene, motoare electrice, baterii pentru vehicule electrice, echipamente electronice avansate. Fără neodim, disprosiu sau praseodim, producția de turbine și motoare electrice eficiente devine imposibilă la scară industrială.
Potrivit datelor publicate de US Geological Survey (USGS) și analizelor din „Critical Minerals Outlook” ale International Energy Agency (IEA), China domină atât extracția, cât și procesarea globală a acestor materiale. În anumite segmente de rafinare, concentrarea depășește 80–90% din capacitatea globală.
Această realitate transformă pământurile rare într-o chestiune de securitate economică, nu doar de industrie.
Dependența strategică a Europei: cifrele care contează
Uniunea Europeană importă majoritatea materiilor prime critice utilizate în tehnologiile curate. Conform inițiativei Critical Raw Materials Act lansate de Comisia Europeană, UE își propune până în 2030:
- minimum 10% extracție internă,
- 40% procesare în interiorul Uniunii,
- 15% reciclare.
Problema este una de calendar. Obiectivele climatice – inclusiv interzicerea vânzării de mașini noi cu motoare termice după 2035 – cresc cererea de baterii și componente electrice mult mai rapid decât pot fi dezvoltate mine și rafinării europene.
Rezultatul este o asimetrie structurală: Europa își electrifică economia, dar nu controlează integral materiile prime necesare electrificării.
China, lanțul valoric și riscul geopolitic
Lanțul industrial al unei baterii sau al unei turbine eoliene începe cu mina, continuă cu rafinarea și procesarea chimică, apoi cu producția de componente și asamblarea finală. Europa este puternică în segmentul final (industria auto, echipamente industriale), însă segmentele inițiale rămân concentrate în Asia.
Într-un context de tensiuni comerciale globale, restricții de export sau competiție industrială agresivă, această dependență poate genera:
- creșteri de preț,
- întârzieri în producție,
- relocarea investițiilor.
Acest risc este evidențiat constant în rapoartele IEA privind vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice.
Impactul asupra României: cost industrial și competitivitate
România este integrată în lanțul industrial european, în special prin sectorul auto și prin investițiile în energie regenerabilă. Orice perturbare în aprovizionarea cu pământuri rare sau materiale pentru baterii se reflectă indirect în:
- costuri mai mari pentru producție,
- presiune asupra investițiilor,
- competitivitate redusă față de economii cu acces direct la materii prime.
În absența unei baze europene solide de procesare, autonomia energetică riscă să fie limitată de autonomia minerală.
Autonomie strategică sau obiectiv politic?
Uniunea Europeană încearcă diversificarea surselor prin acorduri cu Australia, Canada și state africane. Totuși, dezvoltarea unei mine și a unei rafinării durează ani și necesită capital semnificativ.
Tranziția verde este un proiect industrial de amploare. Fără control asupra materiilor prime, proiectul rămâne expus. Nu este vorba despre negarea necesității decarbonizării, ci despre echilibrul dintre obiectivele climatice și securitatea lanțurilor de aprovizionare.
În economie, vulnerabilitățile structurale nu dispar prin declarații politice. Ele se rezolvă prin capacitate industrială.
