1.2 C
București
sâmbătă, 28 ianuarie, 2023

SUMAL, aplicația care ar trebui să protejeze pădurile, funcționează tipic românește: deloc

S-a ajuns la concluzia că este nevoie de SUMAL 3.0, deoarece aplicația precedentă nu a reușit să rezolve lupta împotriva tăierilor ilegale.

SUMAL reprezintă un sistem electronic de urmărire a trasabilității lemnului. Aparent, pare o metodă sigură, eficientă și de viitor. Aparent.

Cu toate acestea, WWF menționează că aplicația reprezintă doar doar un instrument, o aplicație informatică care integrează regulile deja instituite prin legislația primară.

El nu reprezintă logica sistemului de combatere a tăierilor ilegale. Dacă regulile sunt orientate prost, dacă arhitectura sistemului de combatere a tăierilor ilegale țintește ineficiența, atunci trebuie să ne gestionăm așteptările și față de acest instrument”.

WWF România arată că prin SUMAL 2.0 nu s-a schimbat nimic în afară de instituirea unor noi sarcini administrative inutile, ale căror efecte îi vor împovăra tot pe cei ce respectă legea.

Silvicultura din România vinde pădurea

În data de 22 martie 2021, WWF România preciza că problema sectorului forestier începe și este fundamental influențată de felul în care țara noastră valorifică lemnul. Astfel, fără o politică forestieră coerentă și vizionară, vânzarea lemnului “pe picior” ține loc de strategie forestieră națională. Conform WWF, în prezent, circa 80% din masa lemnoasă din România se vinde în acest fel.

De zeci de ani, silvicultura din România vinde pădurea sub formă unui volum estimat grosier al arborilor în pădure, înainte de a fi recoltați, și nu este preocupată să controleze cantitățile de lemn care ies din pădure. Baza sistemului de control este “marcarea” arborilor, adică amprenta unui ciocan de fier aplicat pe cioatele din pădure. Însă marca nu constituie o probă solidă în instanță și  nu poate garanta nimic despre volumul arborilor exploatați. Același număr de arbori marcați poate genera un volum de lemn total diferit. În acest fel, considerăm că este legiferată o zona gri care nu poate fi controlată”, se arată pe pagina WWF România.

Cu sau fără aplicații, lemnul continuă să dispară din pădurile din România, fără să fie raportat și fiscalizat.

Doar la noi, transporturile se fac ”neaoș”, fără documente, fără avize, fără controale.

Cu sau fără SUMAL, lemnul trece neobservat

Legea continuă să fie încălcată, arborii nu sunt păziți, iar lemnul care iese din pădure și din România nu este verificat.

WWF precizează că operatorul este responsabil pentru măsurarea lemnului transportat, pădurarul trebuie sa se asigure doar ca nu sunt cioate ne-marcate iar legislația nu impune verificarea /recepționarea transporturilor care pleacă de la locul de recoltare.

Legea instituie însă obligații abia după ce lemnul e plasat în piață.

”De ce instituie România toate aceste proceduri costisitoare și ineficiente, când este evident că pădurea trebuie păzită de furtul de lemn prin controale la ieșirea din pădure?”

Soluțiile care se impun nu reprezintă niște simple amendamente pentru SUMAL. Este nevoie de un pachet legislativ, iar asta implică voință politică și o nouă viziune a politicilor forestiere naționale”, concluzionează World Wide Fund for Nature România.

Latest news
știri