La finalul săptămânii trecute, românii au aflat știri îngrijorătoare cu privire la un „nor radioactiv” care ar fi traversat Europa. Mai multe publicații au prezentat spusele unui oficial rus cu privire la originea acestuia. El ar fi rezultat în urma distrugerii unui depozit de muniții din Ucraina. Mărul discordiei este uraniul sărăcit folosit în armamentul donat Ucrainei de către Marea Britanie.
Printre armamentul distrus s-ar fi numărat și cel donat Ucrainei de către Marea Britanie. Oficialii ruși se referă la cel confecționat din uraniu sărăcit. Materialul a fost descris de către oficialii ruși, în mode repetat, ca fiind „radioactiv” și „extrem de periculos” pentru populația ucraineană pe care continuă să o bombardeze.
Doar că, am descoperit la Știrea Verde, povestea rusească e cusută cu ață albă, iar norul radioactiv este inexistent.
Presupusul nor radioactiv cauzat de uraniul sărăcit, un subiect fierbinte, numai bun de atras cititori
Primele informații cu privire la o posibilă contaminare au ajuns la noi joi, 18 mai. Ne-au fost furnizate link-uri către o publicație poloneză care prezenta știrea despre norul radioactiv ca fiind fake news. În paralel, am primit un link către o pagină a unei propagandiste rusofile care împrăștia știrea și în România.
Am petrecut ziua de joi străbătând internet-ul de-a lungul și latul său, în căutarea informațiilor care să verifice atât întâmplarea în sine, cât și posibilitatea ca ea să fi avut loc.
Tot ceea ce am găsit a confirmat faptul că știrea era un fake news împins de mașina de propagandă rusească.
Astfel, am decis să nu publicăm știrea, pentru a nu face jocul propagandiștilor.
În schimb, alte publicații din România au sărit pe subiectul „fierbinte.” Titlurile dramatice au început să împânzească mass-media „Înalt oficial rus: Un nor radioactiv, provenit de la exploziile din Ucraina, se îndreaptă spre Europa,” informează un articol publicat vineri, 19 mai, pe site-ul știrileprotv.ro. Mediafax a prezentat, și ea, știrea sub un titlu și mai îngrijorător: „Explozie puternică în Ucraina, la un depozit: erau arme nucleare înăuntru. Reacții din Europa privind posibilul nor radioactiv.”
Deloc surpinzător, știripesurse.ro a urmat aceeași linie alarmantă.
Site-ul hot-news a fost singurul identificat de noi care a preferat un titlu care prezintă adevărul, titlurilor care vând, preferând să deconspire falsitatea: ”Noi amenințări halucinante ale „șoimului” lui Vladimir Putin: Un nor radioactiv se îndreaptă spre Europa”.
Autoritățile române în domeniu au dezmințit știrea distribuită pe canalele propagandistice ale Kremlinului, a arătat Radio Europa Liberă.
Prima sursă a acestui „fake news?!” Autoritățile de la Kremlin
Fake news-ul are două potențiale surse. Prima și cea mai circulată este cea prezentată de agențiile rusești de știri, cele afiliate Kremlinului.
Agenția de presă TASS a prezentat știrea ca venind de la Nicolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei. Acesta s-a referit la țările care au furnizat armament Ucrainei, astfel:
„Au «ajutat» și Ucraina, punând presiune pe țările satelit ca să furnizeze muniție cu uraniu sărăcit”, a mai spus Nicolai Patrușev, citat de agenția de presă rusă TASS.
„Distrugerea lor a provocat un nor radioactiv care acum se îndreaptă spre Europa de Vest. O creștere a nivelurilor de radiații a fost deja înregistrată în Polonia”, a declarat Patrușev
Hotnews citează cea mai mare agenție de știri rusă din zona Munților Ural, Ura.ru, care a scris că „mai devreme s-a aflat că o explozie la un depozit de muniție cu uraniu sărăcit din Hmelnițki a dus la panică în masă în rândul locuitorilor din vestul Ucrainei. Cetăţenii au început să părăsească masiv teritoriile periculoase.”
Fostul șef al FSB a mai susținut la o întâlnire la Syktyvkar, că: „În plus, SUA dezvoltă și utilizează deja arme chimice și biologice, inclusiv în Ucraina. Deci despre asta se referă ajutorul american și democrația.”
Televiziunea de stat rusă a difuzat, și ea, afirmația lui Patrushev, cu mare tam-tam. Aceasta a precizat, și ea, că atacul ar fi fost executat asupra unei instalații militare din Hmelnițki.
„O coloană de fum de la explozie s-a ridicat la câteva sute de metri și a urmat o detonare prelungită”, a declarat Pervîi Kanal.
Televiziunea de stat rusă a raportat că, după explozia de muniție din Ucraina, „un nor radioactiv se îndreaptă spre Europa de Vest.”
Patrushev ar mai fi declarat că Polonia ar fi înregistrat o creștere a radiațiilor, datorită acestui eveniment.
Propagandiștii uzuali au prezentat și ei mesajul Kremlinului
O a doua sursă este prezentată de alte publicații, precum publicația The Eastern Herald, ca fiind Yakov Kemdi. Politologul și fostul diplomat israelian născut la Moscova ar fi spus, pe canalul său de Telegram, că, în estul Poloniei, pe 15 mai, ar fi fost înregistrată o creștere a radiațiilor în aer.
Kemdi a condus, în trecut, Nativ, grupul de legătură al Israelului cu evreii din fosta Uniune Sovietică. Mai nou, el este un avid propagator al știrilor emise de mașina de propagandă rusească.
Agentul de propagandă rus nu este străin de controverse. Acesta a spus, în trecut, că Rusia are capacitatea de a bombarda Marea Britanie până „înapoi în epoca de piatră”.
Într-o apariție la televiziunea de stat rusă, Kedmi a mai sugerat, în 2022, că Rusia ar putea desfășura racheta hipersonică Zircon împotriva Regatului Unit.
Norul radioactiv cauzat de uraniul sărăcit din muniție distrusă NU a existat niciodată
Afirmația cu privire la norul radioactiv a fost, în primul rând, dezmințită de experți ca fiind nimic mai mult decât propagandă de război. Mai precis, o încercare de a stârni panică, agenții ruși bazându-se pe amintirile oamenilor cu privire la dezastrul de la Chernobyl, în acest scop.
Fostul șef KGB Patrushev, arată publicația The Daily Mirror, este nu doar secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei. Acesta este și unul dintre cei mai apropiați asistenți de securitate ai lui Putin.
Spusele sale au fost, însă, ridiculizate de experți. Oamenii de știință de la Universitatea Națională Hmelnytskyi „au dezmințit falsurile rusești despre creșterea nivelului de radiații în oraș în urma atacului forțelor ruse din noaptea de 13 mai”, a raportat Ukrinform.
Și mai multe minciuni: o creștere în nivelul ridicat radiațiilor în Hmelnytskyi ar fi fost datorată exploziei unui depozit de muniții
Propaganda rusă a început să răspândească informații pe rețelele de socializare și pe canalele de știri despre un fond crescut de radiații în Hmelnytskyi. Acesta ar fi fost provocat, confrom propagandei rusești, fie de o explozie care ar fi deteriorat fie obuze de uraniu sărăcit, fie componente ale unei bombe trimise în Ucraina.
Conform The Daily Mirror, o declarație a universității a spus că „Nu există niciun motiv de îngrijorare”.
Afirmațiile lui Patrush și Kemdi despre poluarea din Polonia au fost dezmințite de experții Universității Maria Curie-Skłodowska, din Lublin, Polonia.
Aceștia au declarat că presupusa creștere a radioactivității în țară a fost, de fapt, un fenomen natural: o creștere a bismutului a fost cauzată de precipitații
Spusele lor sunt confirmate de studiile în domeniu, cum ar fi „Creșterea indusă de ploaie a radiațiilor de fundal detectate de monitoarele portalului de dedetecții radiații,” al Laboratorului Național Oak Ridge, din SUA. Experții săi au concluzionat că „Există exemple de instalații RPM, unde creșterea de fond indusă de ploaie ajunge la 300% din valoarea sa nominală.” Un alt studiu care confirmă acest lucru este acesta.
Jurnalistul independent rus Ilya Shepelin a declarat, conform The Daily Mirror, despre nivelul radiațiilor, că „La apogeu, luni, era… de cinci milioane de ori mai mică decât o doză care pune viața în pericol.”
Canalul Telegram Procurator l-a ridiculizat pe Petrushov, arată publicația britanică. Acesta a spus că fostul KGB-ist ar fi un bun candidat pentru „o medalie în domeniul fizicii nucleare”.
„Poate că Patrushev a uitat să-și pună ochelarii și nu a văzut că uraniul era sărăcit și, prin urmare, nu a existat nicio modalitate de a ieși din el un nor radioactiv”, se spune pe canalul de social media.
„Într-un cuvânt, europenii nici măcar nu vor observa această amenințare de coșmar, la fel ca infama îngheț [de la oprirea furnizării de gaz] din timpul iernii”.
Presupusa filmare a exploziei, un fals grosolan
Filmarea distribuită de propagandiștii ruși a fost studiată cu atenție de experți care se ocupă de verificarea materialelor propagandiste. Aceștia au demonstrat că videoclipul prezentat de către propagandiști este un fals grosolan. Mai precis, explozia a avut loc, în trecut, în Iran, și nicidecum în Ucraina.
O explozie a fost raportaă în Ucraina, dar pe 1 mai 2023. Greu de crezut că autoritățile ruse ar fi stat două săptămâni pe această știre, fără să creeze vacarm mai devreme. Ideea norului radioactiv pare, mai degrabă, un gând apărut ulterior.
Mai mult, depozitul de muniții despre care spun că a fost atacat este, de fapt, un vechi depozit de muniții sovietic.
Uraniul sărăcit din armamentul donat Ucrainei, catalist pentru discursul rusesc insistent cu privire la radioactivitatea acestuia
Muniția pe bază de uraniu sărăcit a devenit o problemă pentru autoritățile ruse în luna martie a acestui an. Atunci, Marea Britanie a anunțat că va oferi 14 tancuri Challenger 2 Ucrainei. Cu acestea, au venit și obuze perforante care conţin uraniu sărăcit.
Atunci, Rusia a acuzat Marea Britanie că a declanșat un „genocid,” furnizându-i Ucrainei obuze de rezervoare de uraniu sărăcit.
Putin a amenințat că „va trebui să răspundă în mod corespunzător, deoarece Occidentul colectiv va folosi arme cu componentă nucleară”
Britanicii au ripostat, spunând că Rusia „încearcă în mod deliberat să dezinformeze” din cauza unei „componente standard și nu are nimic de-a face cu armele sau capabilitățile nucleare.”
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, le-a răspuns declarând: „Folosirea muniției cu uraniu sărăcit este o manifestare a genocidului populației împotriva căreia este folosită și a oamenilor care le folosesc”.
Citată de publicația The Daily Mirror, Zarakhova spune că armamentul în cauză ar provoca daune radioactive „tuturor” locuitorilor zonelor unde vor ateriza carcasele rezervoarelor de uraniu sărăcit.
Acesta fapt a fost „dovedit științific,” bazat pe utilizarea lor în fosta Iugoslavie, a susținut ea.
Ce este uraniul sărăcit, de fapt?!
În primul rând, minereul de uraniu natural este abundent în natură,arată Departamentul de Protecția Mediului al Statelor Unite al Americii. Acesta este prezent în sol, apă, corpul uman etc. El conține mai multe forme de uraniu, numite izotopi. Toți izotopii de uraniu sunt radioactivi. Doar unul dintre acești izotopi, uraniul-235 (U-235), este, însă, folosit pe post de combustibil pentru producerea energiei nucleare și pentru exploziile puternice utilizate în armele nucleare.
În natură, U-235 reprezintă doar o parte foarte mică din minereul de uraniu. Având în vedere importanța sa pentru energia nucleară și tehnologia armelor nucleare, U-235 este adesea îndepărtat din minereul natural de uraniu și concentrat printr-un proces numit îmbogățire a uraniului. Ceea ce rămâne după îndepărtarea U-235 este numit „uraniu sărăcit.” Acesta are atât aplicații atât civile, cât și militare.
Goana după Uraniu
O dată ce potențialul nuclear al uraniului a devenit evident, la finalul cel de-al doilea război mondial, acesta a stârnit o goană comparabilă cu cea după aur. Despre asta s-au scris cărți, fabricat jocuri și compus cîntece, precum acesta: https://www.youtube.com/watch?v=acMqxcdxE0E.
Dacă goana după uraniu a fost publicizată intens în SUA, sovieticii au fost cu mult mai secretoși cu privire la ambițiile lor nucleare. Atât de secretoși, încât despre minele de uraniu pe care le-au administrat în România s-a scris abia după căderea URSS.
Pe vremea URSS, când rușii au scos din România, în secret, 20,000 de tone de uraniu, aceștia nu au ezitat să deschidă focul asupra românilor care își plângeau rudele moarte într-un accident minier
Publicația Adevărul arată cum aproape 20,000 de tone de uraniu metal au fost exploatate și transportate, în secret, din România, ajungând în URSS. Condițiile de lucru ale muncitorilor erau abismale.
Din documente secrete deținute de publicația Europa Liberă, se desprind mai multe detalii despre un incident care a avut loc la Băița, județul Bihor. Acolo, peste 430 de mineri și-au găsit sfârșitul într-un accident minier. Unii dintre supraviețuitori și-au pierdut, în timpul celor 36 petrecute în subteran, ca martori la moartea colegilor lor, simţul raţiunii. Accidentul a dus la tulburări serioase în rândul localnicilor.
Rușii au deschis, ca atare, focul asupra mulţimii. Ei au ucis șapte oameni, inclusiv o femeie şi doi copii. Mulţi alţii au fost răniţi grav şi au trebuit duşi la spital, citează Adevărul din nota secretă păstrată în arhivele Radio Europa Liberă.
Ce face uraniul sărăcit atât de atrăgător?
Densitatea mare a uraniului sărăcit îl face util pentru contrabalansare la unele aeronave, arată ghidul explicativ „Uraniu sărăcit (DU): informații generale și toxicologie,” al guvernului britanic.
El mai este, uneori, folosit pentru a proteja de radiații, în unitățile de radioterapie din spitale. Uraniul sărăcit mai este folosit pentru containerele pentru surse radioactive, și în echipamentele industriale grele de foraj.
În industria armamentului, acesta este folosit în proiectilele concepute pentru a pătrunde suprafața armurilor (de exemplu, cea a tancurilor). Uraniul sărăcit este utilizat și în componența tancurilor, proprietățile sale fizice oferind avantaje în plăci de blindaj.
Controversele cu privire la folosirea armamentului cu uraniu sărăcit nu sunt noi
Uraniul sărăcit a fost suspectat ca fiind cauzatorul ”Sindromului Războiului din Golf,” de care suferă circa 250,000 de veterani care au participat la conflict. Teoria a fost demontată de curând de un studiu științific. Cauza bolii misterioase este pusă pe seama gazului sarin depozitat de partea irakiană. Pesticidele cu care au fost stropite corturile soldaților ar fi fost, și ele, un factor contributor, conform studiului.
Un alt studiu, publicat în revista Environmental Pollution, în 2020, sugerează că ar exista o conexiune între utilizarea armelor cu uraniu sărăcit și defecte congenitale în Nasiriyah, în Irak.
Italia, pe de altă parte, oferă compensații financiare veteranilor săi de război care au fost prezenți în Bosnia, în misiuni de menținere a păcii. În ultimii ani, circa 400 de militari italieni au murit, iar în jur de 8 000 s-au îmbolnăvit cu afecțiuni potențial legate de uraniul sărăcit. Instanțele de judecată din Italia au luptat pentru ca aceștia să obțină despăgubiri. În ciuda faptului că oficialii militari neagă că ar exista vreo legătură, Ministrul Apărării italian a decis că aceste compensații sunt necesare.
Cum ajunge uraniul sărăcit în organism, și există motive reale de îngrijorare?
În analiza „Utilizarea uraniului sărăcit în conflictele militare și consecințele biologice,” publicată în revista armyacademy.ro, Lect.univ.dr. Simona Miclăuș și Stud.plt.maj. Calin Gava rezumă descoperirile mai multor studii de peste hotare.
Aceștia arată că mare parte din uraniul sărăcit folosit, de exemplu, în timpul Războiului din Golf, a fost transformat la temperaturi foarte mari, în urma impactului, în particule foarte fine de oxizi de uraniu. Aceștia au format o pâcla sau ceata, care a rămas pentru un timp în zona de conflict. Testele efectuate ulterior de armata americană au demonstrat validitatea fenomenului.
Un procent ridicat (50%-96%) dintre aceste particule, au dimensiuni „respirabile”. Acestea pot pătrunde în cele mai profunde zone ale plămânilor, si nu pot fi îndepărtate ușor. Cele mai mari de 10 mm se opresc în nas sau în gât. Cele mai mici de 10 mm pot pătrunde, însă, în zonele superioare ale căilor aeriene. De acolo, particulele sunt eliminate prin tuse si expectorare, sau prin înghițire. Cele mai mici de 5 mm pot ajunge până în tuburile bronșice.
Particulele cu un diametru mai mic de 2,5 mm pot pătrunde până în zonele alveolare ale plămânilor
Acestea sunt cele mai periculoase particule. Asta, pentru ca zonele alveolare profunde ale plămânilor nu au mecanisme specializate de îndepărtare a lor. Dacă aceste particule sunt solubile, ele trec direct în sânge. Particulele insolubile, pe de alta parte, sunt retinute în plămâni pe o perioadă îndelungată de timp (luni sau chiar ani). Praful de oxid de uraniu are un timp de înjumătățire biologic în plămâni de aproximativ un an.
Autorii analizei concluzionează că „datele de expunere contribuie semnificativ la apariția unor tipuri de cancer. (…) Această probabilitate nu este mare (până la 10%), însă ea există și trebuie luată in considerare. Cel mai probabil este ca militarul să se îmbolnavească de cancer pulmonar, care, pe lângă probabilitatea de apariție, are si un exces de risc relativ mult mai ridicat decât cancerul gâtului. Riscul îmbolnăvirii militarului de cancer pulmonar este cu mult mai mare decât riscul îmbolnăvirii cu cancer pulmonar a unui individ oarecare, pe parcursul vieții.”
Departamentul pentru Protecția Mediului al SUA: „ (…) expunerea exteriorului corpului nu este considerată a prezenta un pericol grav. Cu toate acestea, ingerarea sau inhalarea uraniului sărăcit reprezintă un pericol grav pentru sănătate”
Departamentul pentru Protecția Mediului american confirmă analiza specialiștilor militari români. „Uraniul sărăcit este materialul lăsat în urmă după îmbogățire. La fel ca minereul natural de uraniu, uraniul sărăcit este radioactiv. Uraniul sărăcit emite în principal radiații cu particule alfa. Particulele alfa nu au suficientă energie pentru a trece prin piele. Ca urmare, expunerea exteriorului corpului la acesta nu este considerată a prezenta un pericol grav. Cu toate acestea, ingerarea sau inhalarea uraniului sărăcit reprezintă un pericol grav pentru sănătate. Particulele alfa afectează direct celulele vii și pot provoca leziuni renale,” arată specialiștii de mediu americani.
Jurnalul Harvard International Review, publicat de Consiliul pentru Relații Internaționale Harvard, o organizație non-profit, cu sediul la Universitatea Harvard, atrage, și el, atenția asupra problemelor grave legate de folosirea uraniului sărăcit. Sidney Young, activistă în domeniul sănătății, drepturilor omului și justiției sociale, cere, bazat pe o analiză extensivă a studiilor existente, în articolul „Uraniu sărăcit, sănătate devastată: operațiuni militare și nedreptate de mediu în Orientul Mijlociu.”
„Uraniul sărăcit poate reprezenta un risc atât pentru soldați, cât și pentru populația civilă locală. Când muniția fabricată din uraniu sărăcit lovește o țintă, uraniul se transformă în praf care este inhalat de soldați în apropierea locului exploziei. Vântul transportă apoi praful în zonele înconjurătoare, poluând apa locală și agricultura,” arată Young
Mai mult, piesele de armură și muniție veche prezintă un pericol, mai ales pentru copiii din zonă. Aceștia se joacă pe tancuri și alte echipamente militare fabricate din uraniu sărăcit, expunându-se la pericol. „Copiii se jucau pe tancuri… și strângeau gloanțele”, a explicat Souad Al-Azzawi, profesor asociat de inginerie de mediu la Universitatea Canadiană Dubai și fost director al programului de doctorat în inginerie de mediu la Universitatea din Bagdad. „Pentru unii dintre oameni, acele gloanțe au rămas în casele lor ani de zile. A fost un dezastru.”
Young cere, bazat pe toate informațiile adunate, interzicerea folosirii uraniului sărăcit, la nivel mondial.
Autoritățile din Rusia par a fi uitat că s-au lăudat singure cu faptul că folosesc, la rândul lor, tehnică militară pe bază de uraniu sărăcit
Surpriza, pentru cei mai puțin avizați, ca noi, a fost să aflăm că ȘI forțele militare rusești au în dotare armament pe bază de uraniu sărăcit.
În 2018, presa de stat rusă a mediatizat modernizarea tancurilor de luptă principale ruse, inclusiv T-80BV, pentru a trage cartușe cu uraniu sărăcit (DU). Oficialii ruși au ținut, atunci, să sublinieze faptul că folosirea armamentului pe bază de uraniu sărăcit nu contravine nici unui tratat de pace internațional.
Informația conform căreia unul dintre obuze are miez de uraniu sărăcit a fost confirmată TASS de expertul militar, redactorul șef al jurnalului Arsenal al Patriei, Viktor Murakhovsky. „Are aliajul de uraniu sărăcit și wolfram”, a spus el, adăugând că sursele deschise l-au menționat drept „materialul B”.
Svinets-2 nu este nici măcar primul obuz rusesc care folosește uraniu sărăcit. 3BM-32 Vant, proiectat pentru tunul de tanc sovietic de 125 de milimetri, conținea și un miez de uraniu sărăcit.
Oficialii ruși și-au apărat atunci decizia de a folosi muniția deja controversată. Motivația lor?! „Și americanii o folosesc”
Newsweek citează un purtător de cuvânt al Departamentului de Apărare al Statelor Unite. Acesta a declarat pentru Associated Press că SUA, împreună cu alte națiuni, „dețin de mult timp, de asemenea, probe de uraniu sărăcit, inclusiv Rusia”.
„Desigur, rușii îl folosesc pe scară largă [DU]”, a declarat pentru Newsweek colonelul în rezervă Hamish de Bretton-Gordon, care a comandat anterior forțele de apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN) din Regatul Unit și NATO.
De Bretton-Gordon a spus că munițiile rusești DU „trebuie să fie foarte asemănătoare” cu stocurile occidentale
„Rusia deține cu siguranță muniție cu uraniu sărăcit, în special cartușe de tancuri de mare viteză care străpung armura, care sunt exact omologul celor pe care Regatul Unit le va furniza Ucrainei”, a declarat expertul în tehnologie militară David Hambling pentru Newsweek.
Începând cu anul 1982, Rusia a folosit mai multe tipuri de cartușe de tancuri DU, inclusiv variante ale carcasei „Svinets”, a declarat pentru Newsweek William Alberque, de la Institutul Internațional de Studii Strategice.
În concluzie, discursul autorităților rusești nu a fost niciodată din grija pentru cetățean, ci pentru tancurile proprii. „Norul radioactiv” a fost, la rândul său, doar un fals grosolan
În goana noastră după adevăr, am aflat că uraniul sărăcit NU ar trebui să fie folosit în industria armamentului. El ar trebui interzis, și nici o țară – SUA, Marea Britanie, ori Rusia nu ar trebui să mai folosească muniție de acest tip. El are potențialul de a fi extrem de toxic, dacă este inhalat. Acesta a poluat mediul în zonele de conflict în care a fost folosit. Se crede că acesta ar fi cauzat probleme de sănătate atât pentru soldații staționați în aceste zone, cât și pentru localnici. Cu toate astea, el continuă să fie folosit de către țările implicate în ultima controversă.
La ora actuală, țările care extrag cel mai mult uraniu din lume sunt, în ordine: Kazahstan, Namibia, Canada, Australia, Uzbekistan, Russia, Niger, China, India, Ucraina și SUA.
Clasamentul ilustrează faptul că rușii au împins efortul sovietic pentru a se înarma nuclear. Mai mult, ei continuă să o facă, extrăgând cantități importante de uraniu, de-a lungul timpului. Nu le-au stat în cale viețile unor mineri români. Este greu de crezut că ar fi îngrijorați de soarta poporului ucrainean. Adică, soarta unui popor pe care continuă să îl mutileze în atacuri repetate.
Am mai aflat și că norul radioactiv de săptămâna trecută a fost o născocire a propagandei rusești.
Pe baza dovezilor adunate, putem trage concluzia că grija Rusiei este doar una, cea pentru vitoria ei în Ucraina. Interesul său cu privire la uraniul sărăcit nu are nimic de a face cu grija pentru mediu și oameni. Da, muniția din uraniu sărăcit reprezintă o problemă pentru Rusia. Din păcate, însă, doar pentru că acum NU O MAI ARE LA DISPOZIȚIE DOAR ARMATA RUSĂ, ci și partea ucraineană.
