O medie poate ascunde lumi complet diferite. Două țări pot câștiga același număr de ani la speranța de viață, dar una îi câștigă prin controlul bolilor cardiovasculare, iar cealaltă prin reducerea tuberculozei, a diareei și a mortalității infantile. Numărul final arată progresul. Cauza lui arată politica publică.
O analiză publicată în Nature urmărește evoluția speranței de viață în 34 de țări și teritorii asiatice între 1990 și 2023. Toate au înregistrat creșteri pe intervalul complet, însă ritmul și motoarele schimbării au fost profund inegale.
Aceeași creștere, boli diferite în spate
În Asia Centrală, Asia de Est și statele bogate din Pacific, reducerea mortalității cardiovasculare a avut contribuția principală la câștigurile de viață. Aici progresul a venit din prevenție, tratamente mai bune, controlul hipertensiunii și acces mai rapid la servicii medicale.
În Asia de Sud și de Sud-Est, tabloul a fost diferit. Scăderea deceselor provocate de bolile diareice și tuberculoză a contat mai mult. Apa sigură, canalizarea, vaccinarea, nutriția și tratamentul infecțiilor au produs ani de viață pe care sistemele bogate îi câștigaseră mai devreme.
Această diferență schimbă modul în care trebuie citit indicatorul. Speranța de viață nu crește printr-o rețetă universală. Ea răspunde la boala care ucide prematur într-un anumit loc și la capacitatea statului de a o preveni sau trata.
Sudul Asiei a avansat mai repede
Cele mai mari câștiguri anuale au fost observate în Asia de Sud, în timp ce ritmul cel mai lent a apărut în economiile cu venituri ridicate din Asia-Pacific. Rezultatul nu înseamnă că statele mai sărace au ajuns automat la cele mai bune valori. Plecarea de la un nivel scăzut permite salturi mai mari atunci când sunt controlate cauze de deces evitabile.
Țările cu speranță de viață ridicată se confruntă cu alt tip de plafon. Fiecare an suplimentar este mai greu de obținut, deoarece bolile cronice, îmbătrânirea populației și inegalitățile interne devin dominante. Progresul nu mai vine dintr-o singură intervenție, ci din prevenție pe termen lung și îngrijire continuă.
Studiul folosește datele Global Burden of Disease 2023 și descompune schimbările după boli, traumatisme și factori de risc. Astfel, indicatorul nu rămâne o cifră de clasament, ci devine o hartă a deceselor care au fost evitate și a celor care continuă să scurteze vieți.
Pandemia a șters aproape doi ani într-un singur pas
Între 2019 și 2023, speranța de viață a scăzut în mai multe regiuni asiatice, în principal din cauza pandemiei de COVID-19. În primul an al pandemiei, pierderea s-a apropiat de doi ani. Câștigurile construite lent prin vaccinare, cardiologie, igienă și servicii medicale au fost erodate într-un interval foarte scurt.
Șocul arată cât de fragil este progresul. Un sistem poate îmbunătăți indicatorii timp de decenii, dar lipsa capacității de reacție, accesul inegal la tratament sau întârzierile în protejarea populației pot întoarce curba. Speranța de viață este și un test al rezilienței, nu doar al prosperității.
Pandemia nu a lovit toate grupurile la fel. Oamenii săraci, lucrătorii expuși, persoanele cu boli cronice și comunitățile cu acces medical redus au suportat o parte mai mare a pierderilor. Media națională poate recupera, în timp ce aceste diferențe rămân ascunse în cartiere, sate și familii cu resurse puține și acces medical precar.
Ce spune harta Asiei despre România
România are propriul amestec de probleme evitabile și boli cronice. Evaluarea OECD a sistemului sanitar românesc arată că speranța de viață a crescut cu 5,4 ani între 2003 și 2023, până la 76,4 ani. Mortalitatea prevenibilă rămâne însă mult peste media OECD.
Comparația cu Asia nu trebuie făcută mecanic. Lecția utilă este metoda: autoritățile trebuie să afle exact ce boli și factori de risc produc pierderea de ani în fiecare regiune, categorie socială și grupă de vârstă. O politică națională prea generală poate rata locurile unde se moare cel mai devreme.
Pentru România, controlul bolilor cardiovasculare, reducerea fumatului, accesul la medicină primară, depistarea cancerului și protecția față de poluare pot produce câștiguri măsurabile. Dar indicatorii trebuie urmăriți și pe județe, venituri și sex, nu doar ca medie națională.
Un an de viață câștigat nu este o abstracție statistică. Este suma unor infarcte prevenite, infecții tratate, copii protejați și servicii care au ajuns la timp. Cifra spune cât trăim. Cauzele reale spun ce fel de stat avem astăzi.
