Gestionarea deșeurilor în județul Ialomița poate fi explicată scurt pe principiul „cei patru apostoli erau trei, Luca și Matei”.
Din ce se arată în „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor Ialomița” (PJGD), un frumos document elaborat între 2019 – 2020 pe 256 de pagini, întreg teritoriul județului este alcătuit din 66 de localități (3 municipii, 4 orașe și 59 de comune), cu mențiunea că „activitatea de colectare a deșeurilor se prestează, în cea mai mare parte dintre UAT, în baza unor contracte încheiate cu operatorii de salubrizare (56 UAT) şi în baza unor contracte atribuite prin gestiune directă (2 UAT)”.
Matematic vorbind, aceasta înseamnă că 58 de localități sunt acoperite din acest punct de vedere. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa, sau cel puțin acesta reiese dintr-un răspuns oferit Ziarului de Investigații de Direcția Investiții și Servicii Publice din cadrul Consiliului Județean Ialomița.
Astfel, în județ există 16 operatori de salubrizare licențiați, aceștia acționând în… 52 de localități. Nu există nicio explicație în răspunsul oferit de CJ Ialomița legat de ceea ce se întâmplă cu gunoiul produs de localnicii din comunele Albești, Alexeni, Andrășești, Bărbulești, Buești, Bucu, Cosâmbești, Gheorghe Lazăr, Manasia, Mărculești, Perieți, Sălcioara, Săveni și Valea Ciorii, însă în cazul unora dintre aceste comune există mențiuni în Planul Județean la care am făcut referire mai sus. Chiar și așa, adunarea matematică dă cu virgulă, dat fiind că doar trei localități nu ar fi acoperite – potrivit informațiilor din PJGD, și, totodată, de la 58 – numărul oficial, la 66, este cale lungă.
Tot din PJDG reiese că „nu au fost identificate proiecte în domeniul gestionării deșeurilor municipale planificate a se implementa pe teritoriul județului Ialomița”, însă viitorul sună bine. Viitorul colectării deșeurilor în mod eficient, ca să nu spunem inteligent. Astfel, CJ Ialomița și-a propus ca, până în iunie anul acesta, să pregătească „de urgență”, „un proiect pentru implementarea unui Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor, proiect ce poate fi finanțat din fonduri POIM. Pregătirea proiectului trebuie începută cât mai repede, primele etape fiind elaborarea documentației de atribuire pentru selectarea unui consultant care să pregătească Aplicația de finanțare și lansarea procedurii de selecție a acestuia. În vederea pregătirii cu celeritate a Aplicației de finanțare, una dintre condiţiile cele mai importante este constituirea unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară din care să facă parte toate UAT din judeţ”.
Adică cele 66, pentru că informațiile furnizate Ziarului de Investigații fac referire strict la 52 de unități administrativ teritoriale.
Localitățile ialomițene care nu ascund gunoiul sub preș
Astfel, dacă vorbim din răspunsul oficial, de gunoiul din Slobozia se ocupă Polaris Holding SRL, pentru Fetești avem Urban SA Râmnicu Vâlcea Sucursala Călărași, punct de lucru Fetești, în vreme ce al treilea municipiu, Urziceni, e mai „norocos”. Aici avem o dată Rosal Grup SA și, probabil pentru că nu era suficient, primăria și-a făcut, în septembrie 2019, și o companie municipală – Salubritate Urziceni SRL.
Cele două societăți care își împart frățește gunoiul din Urziceni au în comun ca activități derulate doar „comerțul cu ridicata al deșeurilor”. În plus, compania municipală se ocupă și de comerțul cu ridicata al resturilor. Rosal Grup pare ușor mai bine pregătită, dat fiind că pe hârtie se ocupă și de recuperarea deșeurilor și resturilor metalice reciclabile, colectarea și tratarea altor reziduuri, salubritate, depoluare.
Cât privește Salubritate Urziceni SRL, activitățile sale mai țin de colectarea deșeurilor nepericuloase (servicii de salubritate), și colectarea deșeurilor periculoase și recuperarea materialelor reciclabile sortate. La orașe, avem ADI Ecoo 2009 SRL pentru Țăndărei, Serviciul Public de Salubrizare Amara în localitatea cu același nume, Selectiv Deșeuri 2010 SRL pentru Căzănești și Supercom SA pentru Fierbinți-Târg.
În comune, lucrurile se complică ușor, pentru că sunt cazuri în care mai multe localități s-au reunit în fel de fel de asociații și împart gunoiul într-o parte sau alta. Un exemplu este cel al comunei Colelia, care are propria companie înființată în 2017 – Serviciul de Salubritate Colelia, însă totodată apare oficial ca fiind ajutată în problema gunoiului și de Selectiv Deșeuri 2010 SRL, societate care preia deșeurile și din orașul Căzănești, precum și din comunele Grivița, Traian, Miloșești, Reviga, Cocora și Scânteia.
Și comuna ialomițeană Stelnica are propriul Serviciu public de Salubritate, care se ocupă de colectarea deșeurilor nepericuloase (servicii de salubritate). Însă în aceeași comună operează tot strict pentru colectarea deșeurilor nepericuloase și Salubritate Comunală SRL, societate care în același timp deservește localitățile Făcăieni, Vlădeni, Gheorghe Doja, Bordușani și Gura Ialomiței. Această din urmă localitate nu ajunge însă la liman cu deșeurile nepericuloase, dat fiind că, alături de orașul Țăndărei, au în ajutor ADI Ecoo 2009 SRL.
ADI Ecoo este, de fapt, una dintre cele 5 asociații de dezvoltare intercomunitară din Ialomița, care a fost înființată pentru gestionarea deșeurilor și apare ca fiind serviciu de salubrizare cu stație de transfer în zona de sud a orașului Țăndărei. Așa se face că, pe lângă Țăndărei și Gura Ialomiței, are în grijă și deșeurile din Mihail Kogălniceanu, Giurgeni, Platonești, Sudiți, Movila și Ograda. O altă asociație de acest gen este Eco Vest Codrii Vlăsiei, care se ocupă de colectarea și tratarea altor reziduuri și are grija localităților Dridu, Sinești, Movilița, Moldoveni, Jilavele, Maia și Roșiori. Asta spune CJ Ialomița în răspunsul transmis către noi, oficial. În PJGD se arată însă că Eco Vest are zilele numărate, deoarece s-a solicitat dizolvarea.
Așa se face că cele 7 comune de mai sus au intrat în hora colectării deșeurilor de către Supercom SA, care totodată are grija colectării deșeurilor nepericuloase (servicii de salubritate), colectării și tratării altor reziduuri și pentru Armășești, Ciocârlia, Rădulești, Fierbinți-Târg și Borănești. Însă Borănești este una dintre comunele care s-a reunit în ADI Eco Euro Cab, astfel că atât în aceasta cât și în Coșereni, Axintele și Bărcănești, de colectarea deșeurilor nepericuloase și periculoase, recuperarea materialelor reciclabile sortate, comerțul cu ridicata al deșeurilor se ocupă Eco Euro Cab SRL.
Tot potrivit CJ Ialomița, deșeurile din Gârbovi, Ioan Roată, Sfântu Gheorghe, Balaciu, Sărățeni, Munteni Buzău și Ciochina sunt în grija Adi 7 SRL, în timp ce Salub Prest Service SRL are în responsabilitate comunele Grindu, Valea Măcrișului, Adâncata și Drăgoiești. Culmea, comuna Ciulnița este singura care a reușit cumva să se descurce pe cont propriu, dat fiind că aici, de colectarea deșeurilor nepericuloase, dar și de recuperarea materialelor reciclabile sortate se ocupă strict Serviciul public de salubrizare propriu.
Ialomițenii norocoși dau doi lei la factură, alții sunt ghinioniști și plătesc peste 10 lei
La atâtea „bordeie și obiceie”, nici prețul pe care îl plătesc lună de lună localnicii din județul Ialomița nu este predictibil, iar diferențele la facturi sunt enorme. Aceasta pentru că fiecare localitate a stabilit ce și cum, în funcție de contractele încheiate, iar CJ Ialomița spune că la nivelul județului se utilizează atât sistemele de tarifare prin taxă, cât și prin tarif.
„Valorile taxelor/ tarifelor achitate de persoanele fizice care beneficiază de serviciile de salubrizare variază de la 2 lei/ lună/ persoană la 10,50 lei/ lună/ persoană. În localitatea Gârbovi taxa se achită o dată pe an și are valoarea de 54 lei/ persoană. În localitățile Ciocârlia și Gura Ialomiței taxa nu se plătește pe persoană ci pe gospodărie, valoarea acesteia fiind de 15,47 lei/ lună/ gospodărie, respectiv 7 lei/ lună/ gospodărie. În localitatea Gheorghe Lazăr se aplică instrumentul economic „plătește cât arunci”, valoarea taxei fiind de 6 lei/ persoană/ lună pentru persoanele care colectează separat pe cel puțin 4 fracții, respectiv 7 lei/ persoană/ lună pentru locuitorii care nu colectează separat. Agenții economici care beneficiază de serviciul de salubrizare achită o taxă/ tarif, valoarea acesteia fiind stabilită fie pe metru cub, fie pe tonă, fie pe lună. Valoarea taxei/ tarifului variază între 25 – 90 lei/ metru cub și între 49 – 130 lei/ lună. În prezent, 22 UAT au prevăzut în contractele de delegare stabilirea de tarife distincte. În localitățile Cocora, Cosâmbești și Drăgoești s-au stabilit tarife distincte pentru deșeurile reciclabile și deşeurile menajere la agenții economici (25 – 35 lei/ mc pentru deșeurile reciclabile și 50 lei/ mc pentru deșeurile menajere”, se arată în răspunsul transmis de CJ Ialomița.
Răspunsul face trimitere la informațiile din PJDG, însă în document se arată că de fapt „instrumentul „plătește pentru cât arunci” nu este implementat în niciun UAT. Conform datelor analizate, cca. 20 UAT (toate din mediul rural) au implementat tarife distincte, modalitățile de implementare fiind diferite. Astfel au fost implementate tarife distincte pentru colectarea deșeurilor reciclabile și a deșeurilor reziduale și tarife distincte pe tip de material”.
Una peste alta, CJ Ialomița asigură că gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în județ era în anul 2019 de 74,46%, respectiv 60,54 în mediul rural și 91,83 în urban. „Conform informațiilor furnizate de CJ Ialomița, în prezent există însă numai 5 UAT care nu avut serviciu de salubrizare, populația acestora reprezentând cca. 9% din populația totală a județului. Deci în realitate gradul de conectare la serviciu de salubrizare este mai mare decât cel raportat de operatorii de salubrizare în chestionarele MUN, explicația fiind că unii din operatorii care prestează serviciul nu au transmis la APM chestionarul”, suntem linișiți însă în PJDG. Și, dacă este să ne luăm de pe statistică, cantitatea de deșeuri produsă și colectată anual, din 2015 și până în 2019, a crescut constant, de la un total de 39.005 tone la 45.342 tone. Aceasta în ceea ce privește cantitatea de deșeuri municipale colectate. În ceea ce privește cantitatea de deșeuri menajere și similare colectate separat de operatorii de salubrizare, dacă în anul 2015 cantitatea totală de reciclabile era de 222 tone, în 2019 ajunsese la 489 tone. De scăzut au scăzut însă cantitățile de biodeșeuri – de la 5 tone în 2015 la 0 în anul 2019, deșeurile colectate din piețe – de la 159 tone în 2015 la 107 tone în 2019, dar și deșeurile stradale – de la 3.772 tone în 2015 la 1.470 tone în 2019. Practic, autoritățile locale din Ialomița și-ar face treaba, însă la întrebarea „care este gradul de satisfacție al locuitorilor vis a vis de activitatea de strângere a gunoiului menajer”, CJ Ialomița nu a avut un răspuns coerent. A indicat doar că știe despre gradul de satisfacție – fără a detalia, de la „populația conectată la serviciile de salubrizare”.
Gunoiul se duce doar unde trebuie, autoritățile își fac treaba
Ar fi de menționat că, în acest moment, CJ Ialomița nu are responsabilități legate de deșeuri, ci doar adună date și, eventual, le transmite mai departe. Implicit, până la implementarea unui Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor nici nu are de tras de pe urma activităților de salubrizare din județ.
Drept urmare, CJ Ialomița nu a primit amenzi care să aibă legătură cu activitatea de salubrizare, însă cumva e la curent cu ceea ce se întâmplă în județ, instituția fiind convinsă că lucrurile sunt pe un făgaș bun. Spre exemplu, CJ Ialomița ne spune că nu are cunoștință să existe gropi de gunoi care să acționeze în afara legii, iar singurul depozit conform este unul privat, deținut de SC Vivani Salubritate SA.
Aici sunt duse deșeurile de către operatorii de salubritate care deservesc primăriile, în baza contractelor încheiate. Lucrurile sunt „ușor” interpretate, însă. Conform unor informații apărute în presa locală (În Ialomița rămâne cum s-a stabilit – Gropile de gunoi neconforme au fost înlocuite cu «depozitări necontrolate») în urmă cu un an, explicația inexistenței gropilor de gunoi ilegale nu e neapărat un succes al administrațiilor, ci e ceva efectuat din pix. Astfel, după cum scrie sursa citată, „autoritățile de mediu au înlocuit sintagma «gropi de gunoi neconforme» cu «depozitări necontrolate de deșeuri».
Închise oficial în 2009-2010, cele 150 de gropi de gunoi ale județului și-au mărit suprafața și s-au înmulțit. În anul 2019, în urma unui control tematic desfășurat de comisarii Gărzii de Mediu, jumătate dintre administrațiile locale din Ialomița încălcau legislația, iar suprafețele de teren raportate oficial ca fiind acoperite cu «depozitări necontrolate de deșeuri» erau de 31 de hectare”.
Până la urmă, după cum am arătat mai sus, CJ Ialomița doar citește și transmite mai departe ceea ce solicită și i se raportează. Mai puțin articole de presă, pentru că, neavând atribuții, nu le poate include probabil în documentele oficiale. Așa se face că, pe hârtie, în Ialomița chiar se colectează separat.
Conform informațiilor colectate de la o parte din operatorii de salubrizare, numărul de fracții colectare separat diferă de la un UAT la altul. Există UAT în care se colectează separat pe 2 fracții, așa numitele „umed” și „uscat”, cum ar fi municipiul Fetești, și UAT în care se colectează separat pe 4 fracții (hârtieâ/ carton, plastic/ metal, sticlă și reziduale), cum ar fi municipiul Urziceni, orașul Amara și câteva UAT din mediul rural. În municipiul Slobozia, numărul de fracții de deșeuri reciclabile colectate separat variază de la 1 (așa numita „fracție uscată”) la 3 (în recipiente separate pentru hârtie/ carton, plastic/ metal și sticlă). În zonele de blocuri deșeurile reciclabile se colectează în puncte de colectare, iar în zonele de case din poartă în poartă. Modalitatea de colectare este similară, respectiv din poartă în poartă, în zonele de case din mediul urban și mediul rural (cel mai frecvent utilizând saci) și în puncte de colectare în zonele de blocuri (de regulă în containere de 1,1 metri cubi)
se arată în răspunsul oferit de CJ Ialomița, legat de colectarea selectivă
Avem chiar și un soi de statistică a anului 2019. Astfel, cele 38 de mașini pentru colectarea și transportul deșeurilor colectate în amestec și separat adună gunoi din 115 puncte de colectare din mediul urban și tot atâtea din mediul rural. Totul este organizat, din câte știe instituția, iar gunoiul este preluat din 16.770 de pubele de 120 litri, 8.771 pubele de 240 litri, 1.053 pubele de 1.100 litri și 55 de alte recipiente.
