S-a ajuns la concluzia că adevărații paznici au pădurilor sunt indigenii din America Latină. Ratele de defrișare sunt cu până la 50% mai mici în teritoriile lor decât în alte părți, menționează un raport ONU.
Protejarea vastelor păduri este vitală pentru combaterea crizei climatice și pentru protejarea populațiilor de animale sălbatice, iar raportul a constatat că recunoașterea drepturilor popoarelor indigene și tribale asupra pământului lor este una dintre cele mai eficiente acțiuni.
Sute de lideri ai comunităților indigene au fost uciși
Raportul solicită, de asemenea, ca indigenii să fie plătiți pentru protecția pe care o oferă, în mod constant, mediului. Astfel, finanțarea populațiilor indigene reprezintă o recompensă pentru modul în care acești oameni trăiesc în armonie cu natura, precizează The Guardian.
Cu toate acestea, cererea de carne de vită, soia, cherestea, petrol și minerale înseamnă că amenințările pentru popoarele indigene și locuințele lor sunt în creștere. Sute de lideri ai comunităților au fost uciși din cauza disputelor legate de terenuri în ultimii ani, iar pandemia Covid-19 a adăugat numeroase pericolele cu care se confruntă oamenii din pădure.
Cererile populațiilor indigene pentru drepturile lor au devenit din ce în ce mai vizibile în ultimii ani, se arată în raport.
Este o consecință a creșterii persecuției, rasismului și asasinatelor. Sprijinirea acestor popoare pentru protejarea pădurilor este deosebit de crucială, oamenii de știință avertizând că Amazonul se apropie de un punct critic: pădurea tropicală devine savană.
Raportul aparține Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură și Fondului pentru Dezvoltarea Popoarelor Indigene din America Latină și Caraibe (Filac), pe baza unei revizuiri a mai mult de 300 de studii.
Pădurile intacte din bazinul Amazonului se află în teritorii indigene
”Aproape jumătate din pădurile intacte din bazinul Amazonului se află în teritorii indigene. În timp ce suprafața pădurii intacte a scăzut cu doar 5% între 2000 și 2016 în zonele indigene din regiune, în zonele neindigene a scăzut cu 11%. Acesta este motivul pentru care vocea și viziunea [popoarelor indigene] ar trebui luate în considerare în toate inițiativele globale referitoare la schimbările climatice, biodiversitatea și silvicultura” a declarat președintele Filac, Myrna Cunningham, o femeie indigenă din Nicaragua.
Indigenii privesc pădurea ca pe o casă. Pădurea nu înseamnă bani
”Popoarele indigene privesc diferit noțiunea de pădure. Nu consideră pădurea ca pe un loc care poate fi folosit pentru a obține bani. Pentru indigeni, pădurile sunt văzute ca un spațiu în care trăiesc și care trebuie protejate pentru a face loc generațiilor următoare”, a mai adăugat Myrna Cunningham.
Nevoia de protecție este urgentă, se menționează în raport. Ratele anuale de defrișare în teritoriile indigene ale Braziliei au crescut de la 10.000 de hectare în 2017, la 43.000 de hectare, în 2019.
În ianuarie, liderii indigeni au cerut instanței penale internaționale să facă numeroase investigații în ceea ce privește politica de mediu și încălcarea drepturilor indigene.
