Bolile cardiovasculare, diabetul tip 2, cancerul, bolile pulmonare cronice și obezitatea sunt principalele cinci boli prevenibile prin modificări ale stilului de viață. Organizația Mondială a Sănătății confirmă că mai mult de patru din cinci decese cauzate de bolile cardiovasculare sunt provocate de infarctul acut de miocard și de accidentele vasculare cerebrale. O treime dintre aceste decese apar prematur la persoanele sub 70 de ani. Principalii factori de risc comportamentali ai bolilor de inimă și accidentului vascular cerebral sunt dieta nesănătoasă, lipsa mișcării fizice, consumul de tutun și alcool. Un studiu recent arată că cinci factori de risc — hipertensiunea, un nivel ridicat de colesterol, obezitatea, diabetul și fumatul — sunt responsabili pentru aproximativ jumătate din povara bolilor cardiovasculare la nivel mondial. Cercetătorii au dorit să afle cu cât se poate prelungi viața unei persoane atunci când își modifică în bine stilul de viață la vârsta a doua. Cele mai eficiente măsuri au fost renunțarea la fumat și schimbările de stil de viață menite să normalizeze tensiunea arterială.
Bolile cardiovasculare — principala cauză de deces la nivel global
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, bolile cardiovasculare constituie principala cauză de deces în lume. În România, peste jumătate din totalul deceselor se datorează bolilor cardiovasculare, devansând cu mult alte cauze cum sunt cancerul, afecțiunile aparatului respirator sau accidentele. Datele OMS arată că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global, iar cele mai multe sunt legate de infarct miocardic și accident vascular cerebral. Multe dintre aceste probleme pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc precum hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul, fumatul, sedentarismul și alimentația dezechilibrată. Printre principalele boli cardiovasculare se numără boala coronariană, insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral de cauză vasculară, boala arterială periferică, fibrilația atrială și trombozele venoase cu embolie pulmonară. Toate au în comun faptul că modifică felul în care sângele circulă prin organism sau cresc riscul de blocaj vascular, hemoragie ori stop cardiac.
Diabetul tip 2 — o boală care cere disciplină în stilul de viață
Conform International Diabetes Federation, prevalența diabetului în populația României era de 8,4% în anul 2021, cu un total de 1.199.000 de cazuri de diabet în rândul adulților. Diabetul este o boală care crește riscul de a suferi de boli de inimă și de a suferi un accident vascular cerebral prin faptul că accelerează înfundarea arterelor. Fumatul crește riscul unor boli potențial fatale, cum ar fi bolile de inimă, BPOC și multe tipuri de cancer. Studiile arată că nicotina, substanța chimică activă din țigări, poate crește glicemia. Fumatul este chiar mai dăunător dacă ai diabet zaharat. Beneficiile renunțării la fumat pentru persoanele cu diabet sunt substanțiale. Renunțarea la fumat poate îmbunătăți controlul glicemic, reduce riscul de complicații legate de diabet precum bolile de inimă și accidentul vascular cerebral și poate îmbunătăți calitatea vieții generale.
Cancerul — conservanți alimentari asociați cu risc crescut
Cercetările realizate pe baza datelor colectate în cadrul NutriNet-Santé, un vast studiu francez lansat în 2009, care urmărește peste 170.000 de participanți, au analizat impactul a 58 de conservanți asupra a peste 105.000 de persoane fără cancer la începutul cercetării, monitorizate timp de până la 14 ani. Datele privind alimentația și stilul de viață, raportate online, au fost corelate cu dosarele medicale din sistemul național de sănătate. Sunt primele studii din lume care analizează legătura dintre expunerea la anumiți conservanți și riscul de cancer și diabet de tip 2, a declarat Mathilde Touvier, coordonatoarea studiului și cercetător la Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Franța. Studiul privind cancerul a fost publicat în revista The BMJ în ianuarie 2026.
Obezitatea — 70% dintre adulții din România au IMC ridicat
Cifrele World Obesity Atlas 2025 descriu un tablou îngrijorător al populației din România — 70% dintre adulți au un indice de masă corporală ridicat, iar 39% dintre adulți sunt obezi. În ce privește copiii, aproximativ 22% dintre băieții și 14% dintre fetele din grupa de vârstă 11-15 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate. Dintre copiii în gama de vârstă 7-9 ani, 32% dintre băieți și 28% dintre fete prezintă exces de greutate și obezitate. Obezitatea este recunoscută ca unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Persoanele obeze sunt mai predispuse să dezvolte boli de inimă deoarece riscă să aibă hipertensiune arterială, colesterol ridicat și diabet.
Schimbări de stil de viață — minim 150 de minute de exercițiu pe săptămână
Tratamentul nefarmacologic se bazează pe schimbarea stilului de viață, în sensul reducerii greutății corporale, adoptarea unei diete mediteraneene bazate pe legume și fibre, combaterea sedentarismului. Renunțarea la fumat și consumul moderat de alcool sunt, de asemenea, necesare. American Heart Association recomandă cel puțin 150 de minute de exercițiu moderat pe săptămână pentru a reduce riscul de boli de inimă. Consumul unei diete echilibrate, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, poate reduce nivelurile de colesterol și tensiunea arterială. Este important să eviți anumite alimente care accelerează înfundarea arterelor — alimentele ultra procesate, grăsimile trans care se găsesc în diverse snacks-uri, în alimente prăjite, în brânza topită, mezeluri, în diverse tipuri de margarină și produse care conțin grăsimi parțial hidrogenate.
