Recomandările SALVAMONT pentru turiști, în cazul în care sunt mușcați de viperă

SALVAMONT România a venit cu recomandări pentru turiștii care merg pe munte în această perioadă. Din cauza faptului că vremea s-a încălzit, pe potecile montane poate fi întâlnită și vipera, un șarpe veninos care iese la soare să se încălzească. Drept urmare, drumeții montani ori turiștii trebuie să fie cu mare băgare de seamă atunci când se aventurează pe vreun traseu.

Măsurile de prim ajutor în caz de mușcătură de viperă

Manifestările clinice ale mușcăturii de viperă depind de mai mulți factori:

cantitatea de venin injectat;
localizarea mușcăturii;
starea de sănătate a victimei;

Veninul poate sa ducă la apariția unor efecte atât locale cât și sistemice (ale întregului organism), urmate rareori de deces, decesele survenind în special la copii (din cauza unei doze mai mari de venin raportat la greutate) și la vârstnici.

Semne si simptome ale mușcăturii de viperă:

locale – urme ale mușcăturii, edem („umflare”) local, flictene (vezicule) hemoragice;
sistemice (generale)- febra, transpirații, greață, vărsături, dureri abdominale, diaree, lipotimie („leșin”), dificultăți de respirație, durere toracica, convulsii, coma, alte manifestări neurologice, hemoragii, urticarie, șoc anafilactic (edem al feței, limbii, cailor aeriene, dificultăți de respirație, șoc – tensiune arteriala prăbușită, puls periferic nepalpabil).

Clasificarea mușcăturilor de viperă după gradul de toxicitate

Gradul 0 (fără reacție toxică ) – urme ale mușcăturii, fără edem („umflare”) local .
.
Gradul 1 (reacție toxică minimă ) – edem („umflare” ) local în jurul mușcăturii, fără reacție sistemică.
.
Gradul 2 (reacție toxică moderată) – edem al întregului membru mușcat, reacție sistemică minimă (vărsături, hipotensiune arterială tranzitorie).
.
Gradul 3 (reacție toxică severă) – edem care se extinde rapid spre trunchi, stare de șoc, hemoragii sau alte reacții sistemice.

Măsurile de prim ajutor în caz de mulșcătură de viperă

Liniștirea pacientului, evitarea mobilizării inutile a acestuia. Acesta va fi așezat întins pe spate (sau în poziție laterală de siguranță, dacă este inconștient ) într-un loc sigur, la adăpost de un eventual alt atac al șarpelui;
Apelarea Numărului Unic de Urgență 112 sau a Dispeceratului Național Salvamont – 0372126668, pentru a anunța evenimentul și a oferi detalii asupra stării victimei și a localizării acesteia (eventual coordonate GPS);
Se curăță plaga cu apa oxigenată sau cu apă curată;
Se scot eventualele inele, brățări sau altele asemenea de la nivelul membrului mușcat deoarece în caz de apariție a edemului, înlăturarea lor va fi foarte dificilă, iar acestea vor acționa ca un garou;
Proximal de plaga mușcată se aplică un pansament cu o fașă elastică pentru a încetini diseminarea veninului pe cale limfatică. Bandajul elastic se scoate numai la spital, după administrarea serului antiviperin (dacă acesta este indicat). Bandajul nu trebuie aplicat prea strâns, pentru a nu împiedica circulația sanguină arterială, cât „să se poată introduce un deget sub bandaj”;

Ce nu trebuie să faci în cazul mușcăturii de viperă

NU se practică incizii sau „cauterizări” la nivelul mușcăturii. NU se „stoarce” plaga*. NU se recomandă aplicarea de gheață sau garou*. NU se aplica diverse substanțe sau curent electric la nivelul plăgii*. NU se încearcă capturarea șarpelui*. NU se recomandă utilizarea dispozitivelor de aspirație a veninului*. NU se aspiră veninul cu gura;
Membrul mușcat se imobilizează într-o atelă, pentru a împiedica contracțiile musculare care favorizează circulația limfatică; membrul respectiv va fi menținut în poziție neutră sau mai jos decât nivelul cordului și nu mai sus decât acesta;
Șocul anafilactic se tratează de urgență prin administrarea de Adrenalină, existând în farmacii sisteme de auto-injectare cu Adrenalină (Anapen, Epipen) intramuscular, acestea putând fi incluse în baremul trusei de prim – ajutor (daca persoana se cunoaște cu alergii severe). Pe lângă administrarea de Adrenalină este utilă și administrarea de antihistaminice (acestea pot fi administrate și în reacțiile anafilactice mai ușoare, iar Adrenalina se administrează doar în formele severe – șoc anafilactic);
În caz de instalare a stopului cardio-respirator se aplică manevre de resuscitare cardio-pulmonară;
Pacientul va fi transportat la spital pe targă, evitându-se mobilizarea acestuia (pacientul nu va umbla).
Serul antiviperin se va administra doar la spital, dacă gradul de toxicitate este moderat-sever.

Care sunt viperele din Carpați

Doru Panaitescu, formator la Fauna României – Conservare prin educație, a spus care sunt cele două specii de viperă care trăiesc în România și de care oamenii să se ferească.

Vipera comună (Vipera berus) este o viperă de talie medie (mai mică decât vipera cu corn, cel puțin pentru populațiile din țara noastră) și poate fi întâlnită de la altitudini joase până pe crestele munților (chiar la peste 2000 de metri deasupra nivelului mării). Pot fi întâlnite și exemplare aproape negre sau complet negre – aceasta nu e altă specie rară și reapărută, cum mai găsiți info în presa doritoare de senzațional – e doar variabilitate cromatică tipică speciei.

În stânga aveți o femelă, cu zigzagul mai puțin evident, în dreapta un mascul, cu zigzagul mai pronunțat. Puteți vedea exemplare de diverse culori, specia având o variabilitate cromatică pronunțată. Poate fi întâlnită în toate județele din Banat, Crisana, Transilvania, plus vestul Olteniei, nordul si centrul Moldovei si nordul Munteniei. Lipsește în sudul Moldovei (Galați), Dobrogea și Câmpia Română. Este absentă în județele de la Dunăre de la est de Jiu – din Dolj până în Brăila.

Vipera cu corn, mai puțin comună pe crestele munților

Vipera cu corn (Vipera ammodytes) este o viperă de viperă de talie mare (mai mare decât vipera comună, cel puțin pentru populațiile din țara noastră) și poate fi întâlnită de la altitudini joase până la 800-1000 m (rar mai sus de 1000m, cel puțin la noi în țară, de pildă în Munții Metaliferi – în apropiere de Deva).

Contrar unor legende locale, nu este introdusă de rangerii din parcurile naționale și nici nu se extinde din motive de încălzire globală, cum mai găsiți info în presa doritoare de senzațional. În stânga aveți o femelă, cu zigzagul mai puțin evident, în dreapta un mascul, cu zigzagul mai pronunțat. Puteți vedea exemplare de diverse culori, și aceartă viperă având o variabilitate cromatică pronunțată. Poate fi întâlnită în Dobrogea și vestul și centrul țării – de ambele părți ale Oltului (în anumite locuri din județele Timiș, Caraș Severin, Mehedinți, Gorj, Hunedoara, Alba, Sibiu, Vâlcea).