Bucureștiul se numără printre cele mai poluate și mai aglomerat construite capitale europene, potrivit celui mai recent raport ”Starea mediului în București”, realizat de Platforma de Mediu pentru București.
Documentul evidențiază că traficul rutier generează 60% din poluarea aerului, iar orașul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din anii ’90 încoace.
Calitatea aerului este grav afectată de vechimea parcului auto, peste jumătate dintre mașinile din București având mai mult de zece ani, iar o treime fiind diesel.
Poluanții depășesc limitele în București, iar autoritățile rămân fără plan clar de intervenție
Particulele în suspensie, oxizii de azot și benzenul depășesc des valorile limită admise, iar lipsa unui plan integrat pentru calitatea aerului face ca autoritățile să nu aibă o strategie coerentă de intervenție.
Planul integrat adoptat anterior a fost anulat în instanță din cauza neconformităților semnalate de societatea civilă.
Din cauza extinderii masive a ”infrastructurii gri”, Capitala a ajuns să aibă o suprafață impermeabilă de aproape 80%, se mai arată în raport, titrează Radio Eco Natura.
Spațiile verzi rămase sunt inegal distribuite și deseori inaccesibile: doar 23.47% din locuințele colective și 16.57% dintre cele individuale se află la mai puțin de 250 m de un parc.
Densificarea orașului a venit la pachet cu tăieri masive de arbori.
Bucureștiul pierde copaci și devine insulă de căldură, în timp ce deșeurile se gestionează precar
În 2024, au fost emise avize pentru defrișarea a 639 de copaci, în timp ce au fost plantați doar 1.116 arbori și arbuști.
Degradarea copacilor s-a accentuat în ultimii ani din cauza poluării, valurilor de căldură și betonării excesive din jurul rădăcinilor.
Raportul arată că Bucureștiul funcționează tot mai mult ca o ”insulă de căldură”, cu temperaturi cu până la 1.2°C mai mari decât în vecinătăți, fenomen accentuat în zonele centrale și în apropierea Gării de Nord.
La capitolul gestionarea deșeurilor, în 2024 s-au produs aproape 564.000 de tone de deșeuri urbane, dintre care doar 42% au fost tratate.
Colectarea selectivă este slab implementată, iar infrastructura de sortare și compostare este insuficientă, mai arată sursa citată.
