Activele principale de la ARO Câmpulung au fost vândute în anul 2007, prin intermediul „Lichidări Info Consult SRL Câmpulung“. Cumpărătorul a fost firma Landmark Management SRL Bucureşti, patronată de Nicolae Christopher Raţiu, fiul lui Ion Rațiu. Printre bunurile care au fost înstrăinătate se numără
- incinta principală, cu teren în suprafaţă totală de 462.688 mp;
- instalațiile tehnologice;
- echipamentele și licențele de fabricație pentru mărcile ARO;
- racordul CFR;
- captarea de apă cu rezervoare;
- parcare cu suprafața de 10.000 mp;
În urma tranzacției de la Câmpulung, efectuată prin intermediul administratorului Sergiu Filip, fosta platformă ARO a devenit Câmpulung Industrial Park, potrivit Jurnalul de Argeș.
De precizat și că firma omului de afaceri Nicolae Cristopher Rațiu a cumpărat şi obligaţiile de mediu pe care s-a angajat să le remedieze până la data de 30.12.2013.
Epopeea deșeurilor de pe platforma ARO
În primă fază, Landmark Management SRL Bucureşti a valorificat fostele instalații ale uzinei și fierul vechi rămas, după care a încheiat un contract cu Global Eco Center SRL, o companie din Iași, pentru a scăpa de deșeurile rămase pe fosta platformă ARO Câmpulung.
Contrar scopului primar, în hala închiriată companiei Global Eco Center SRL au fost depuse alte deșeuri periculoase, aduse din toată țara, peste deșeurile de șlamuri galvanice deja existente.
În loc să curețe locul, în hala de la ARO, compania a adus mii de butoaie metalice, bazine din material plastic și saci plin cu otrăvuri. Majoritatea acestor deșeuri provin din industria petrolieră, iar unele dintre ele sunt extrem de periculoase.
Locuitorii din zonă au reclamat în repetate rânduri un miros de substanțe chimice și au cerut Consiliului Local să ia măsuri pentru protecția zonei, însă apelurile acestora nu au avut sorți de izbândă.
Incendiu pe fosta platformă ARO
Pe 3 octombrie 2013, Garda Națională de Mediu își programase un amplu control pe fost platformă ARO, însă cu numai o zi înainte, în dimineața de 2 octombrie, hala în care se aflau deșeurile periculoase a luat foc.
Nu se cunoaște exact cantitatea de deșeuri care se afla în hală la momentul incendiului. Totuși, majoritatea vocilor vorbeau atunci de 2.000 – 3.700 de tone.
Incendiul a fost urmat și de o deflagrație. Explozia a emanat un uriaș nor de fum negru care s-a așternut peste Câmpulung. Problema a fost cu atât mai gravă cu cât orașul se află într-o depresiune care favorizează stagnarea maselor de aer.
Peste 100 de oameni și 9 autospeciale au intervenit pentru stingerea incendiului. Trei dintre aceștia au suferit arsuri grave. Nimeni nu a știut ce arde în hala cu pricina.
La momentul deflagrației, Mădălina Epure, reprezentantul ISU Argeș a declarat:
„Arde un depozit de materiale reciclabile şi deşeuri care aparţin unei firme cu acest profil de activitate. Sunt deşeuri textile şi mase plastice, dar şi substanţe chimice“, a spus Mădălina Epure.
Vasile Tofan: Deșeurile urmau să fie valorificate chiar a doua zi
Vasile Tofan, administratorul Global Eco Center SRL a vorbit la momentul respectiv despre substanțele care au fost arse în hală. El a precizat că au ars 16 butoaie cu 14 tone de deșeuri minerale și 8 tone de filtre auto. Culmea, Tofan a spus că fix acestea urmau să fie trimise spre valorificare „chiar a doua zi“.
Declarațiile lui Tofan sunt însă îndoielnice. Potrivit Ecologic.rec.ro, la momentul respectiv s-a vorbit despre arderea a 300 de tone de deșeuri și 34 de kilograme de cianură. Ulterior, s-a spus că cianura ar fi fost depozită în altă parte a halei.
În urma investigațiilor ulterioare s-a constatat că la momentul deflagrației erau depozitate aproximativ 2.000 de tone de deșeuri. Nu au existat precizări privitoare la tipul de deșeuri.
De precizat și că între 2010 și 2013, Global Eco Center SRL nu a obținut avizul de securitate la incendiu. Acest lucru a fost specificat de ISU, citat de Evenimentul Muscelean.
Amploarea deflagrației de pe 2 octombrie 2013 se vede în imaginea de mai jos.
S-a găsit un vinovat
În urma incendiului, la Parchetul Câmpulung s-a instrumentat un dosar cu mai multe capete de acuzare. Principalele acuzații aduse au fost vătămarea corporală din culpă, contaminarea apei, traficul cu prouse sau substanțe toxice, nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, poluarea mediului şi distrugere din culpă.
Ulterior, în 2015, dosarul a fost clasat, însă cercetările au continuat și s-a constituit un nou dosar. Poliția Câmpulung a făcut cercetări la solicitarea Parchetului, iar, așa cum notează Ecologic.rec.ro, s-a găsit Acarul Păun.
Răzvan Ionuț Dogioiu, un tânăr care avea 27 de ani la momentul deflagrației, a fost găsit vinovat pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă. În octombrie 2015, bărbatul și-a recunoscut fapta în fața instanței.
Vasile Tofan (foto), administratorul Global Eco Center SRL, a fost condamnat, în 2018, în primă instanță, la cinci ani de închisoare. Cu toate acestea, după ce dosarul a fost strămutat la Curtea de Argeș, pedeapsa a fost diminuată la 3 ani. Mai mult, pedeapsa nu a mai fost cu executare, ci cu suspendare.
În plus, Tofan a fost obligat să plătească suma de 600.000 de lei, iar societatea sa a fost, de asemenea, obligată să înlăture deșeurile periculoase pe pe fosta platformă ARO.
Au trecut 5 ani de atunci, iar deșeurile încă se află pe platforma de la ARO.
Pedeapsa a fost diminuată ca urmare a faptului că Tofan nu a avut antecedente penale și a depus la dosar evidențe medicale care confirmau starea precară a sănătății sale, plus faptul că vârsta acestuia a trecut de 70 de ani. Astfel, între aprilie 2021 și aprilie 2024, Vasile Tofan se află într-o perioadă de supraveghere.
Totuși, ceea ce a decis prima instanță s-a menținut, anume de a curăța fosta platformă ARO de deșeurile periculoase.
Agenția pentru Mediu cere 2 milioane de lei lui Tofan și firmei Global Eco Center SRL
Agenția pentru Mediu Argeș s-a constituit parte civilă în Dosarul penal al Judecătoriei Curtea de Argeș nr. 3125/205/2017.
Într-un răspuns transmis în exclusivitate pentru ȘtireaVerde.ro, APM Argeș a precizat că la baza acestui dosar au stat plângerile Comisariatului Județean Argeș al Gărzii Naționale de Mediu pentru tragerea la răspundere a societății Global Eco Center SRL sub aspectul sărvârșirii infracțiunii de neluare sau nerespectare a măsurilor obligatorii activităților de colectare, tratare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor periculoase, pedepsită de articolul 63, al. 1, lit. b din Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor.
Pe 4 iulie 2022, Curtea de Apel Pitești a pronunțat decizia penală nr. 588/A prin care a admis cererea de acordare de despăgubiri/ a soluționat latura civilă disjunsă din dosarul 3125/205/2017 și l-a obligat pe Tofan Vasile, condamnat penal, în solidar cu societatea Global Eco Center SRL (aflată în faliment) să plătească suma de 2 milioane de lei.
Suma este evaluată ca reprezentând valoarea ridicării deșeurilor de pe fosta platoformă ARO.
Decizia instanței este definitivă!
APM Argeș spune că a întreprins toate demersurile necesare pentru recuperarea banilor necesari ridicării deșeurilor
Instituția a precizat că a întreprins toate demersurile necesare pentru încasarea sumelor de bani de la persoanele condamnate în dosar.
Astfel, APM Argeș a solicitat Birouului de Executări Penale din cadrul Judecătoriei Curtea de Argeș să îi elibereze hotărârea cu mențiunea că este definitivă. În plus, pe 26 august 2022, instituția a transmis cerere de executare silită către Biroul executorului judecătoresc Bircă Gabriel, cu sediul în Iași, iar acesta a obținut autorizarea executării la Judecătoria Iași, instanță în a cărei rază teritorială își are domiciliul Vasile Tofan, administratorul Global Eco Center SRL și condamnatul în acest dosar.
S-a dispus urmărirea silită a acestuia în vederea acoperirii sumei de bani necesare eliminării deșeurilor de pe fosta platformă ARO.
De asemenea, față de societatea Global Eco Center SRL, APM Argeș a comunicat pe 25 august 2022 lichidatorului judiciar și judecătorului sindic cererea de înscriere a creanței de 2 milioane de lei și de plată în condițiile stabilitae de Legea nr. 85/2014. APM Argeș a precizat pentru ȘtireaVerde.ro că lichidatorul nu a răspuns solicitării. APM Argeș își încheie mesajul precizând că a încasat până în prezent doar suma de 5.400 de lei.
Redăm mai jos întregul mesaj transmis de APM Argeș.
Cum s-a profitat politic de pe urma deșeurilor de la ARO
După incendiul din anul 2013, majoritatea politicienilor locali au încercat să câștige capital electoral prin promisiunea că vor rezolva problema deșeurilor. La momentul deflagrației, în Câmpulung era primar Călin Andrei (PNL). El a declarat atunci pentru Antena 3 CNN că avea cunoștință de deșeurile periculoase și nepericuloase de pe fosta platformă ARO, însă nu știe dacă „focul a fost în zona deșeurilor periculoase“.
Un an și jumătate mai târziu, în februarie 2014, Călin Andrei, care era primar încă din 2004, avea să-și piardă mandatul după ce a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare şi 100 de zile de muncă în folosul comunităţii într-un dosar de corupţie, conform Adevărul.
Mandatul de edil al orașului Câmpulung a fost preluat, după condamnarea lui Călin Andrei, de viceprimarul Liviu Țâroiu (PSD). Ulterior, la alegerile locale din 2016, Liviu Țâroiu a devenit primar cu 45,36%. A fost urmat, la mare distanță, de reprezentantul PNL, Bogdan David, cu 26,34%. Alți candidați nu au reușit să obțină mai mult de 8 procente.
Liviu Țâroiu nu a mișcat un deget pentru rezolvarea problemei
De cum a preluat mandatul de primar interimar, Țâroiu a fost abordat de Asociația „Salvați Câmpulungul și Muscelul“ printr-o adresă către Primărie și Consiliul Local care solicita instituției să pună la dispoziție informațiile privitoare la incendiul din 2013 care ar putea constitui probe în viitoarele acțiuni.
Așa cum relatează Evenimentul Muscelean, Primăria a transmis asociației un răspuns în bătaie de joc ce a constituit, posibil, cinci ani mai târziu, o piatră de moară la pierderea alegerilor de către reprezentantul PSD-iștilor.
Liviu Țâroiu specifica la acea vreme că Primăria Câmpulung ține legătura cu SC Landmark Management privind obligarea generatorilor de deșeuri de a-și ridica deșeurile proprii pe care le-a predat firmei Global Eco Center SRL.
2020: Elena Lasconi intră în joc
În toamna lui 2020 au avut loc poate cele mai palpitante alegeri locale postdecembriste din Câmpulung. Vedeta acestora a fost omul de televiziune Elena Lasconi, cea care a și câștigat mandatul de primar fiind susținută de USR. Cum problema deșeurilor de pe fosta platformă ARO încă trena acum 3 ani, aceasta a fost făcută subiect electoral de către toți candidații.
După ce a obținut 56,76% din voturi, Elena Lasconi a promis curățarea orașului de deșeurile periculoase de la ARO.
„Nu mă opresc până când nu scăpăm de otrăvurile astea depozitate aici de aproape zece ani – o adevărată bombă ecologică.“, a scris Elena Lasconi pe Facebook în octombrie 2020.
4 luni mai târziu, în februarie 2021, Elena Lasconi publica un mesaj similar.
„Nu mă las până când nu vom scăpa de deșeurile periculoase de pe fosta platformă ARO.
De când am preluat mandatul am făcut demersuri către instituțiile statului în legătură cu otrăvurile de la noi din oraș. De opt ani am devenit groapa de gunoi a României din cauza unor băieți deștepți care au un singur scop: profitul.“, a scris edilul.
În plus, Elena Lasconi acuza la acea vreme că este intimidată de „jucători importanți din domeniul petrolului cu bani mulți și armată de avocați“.
Lasconi a sesizat autoritățile centrale
La începutul anului 2022, Elena Lasconi a lansat petiția online „CÂMPULUNGENII AU DREPTUL SĂ TRĂIASCĂ ÎN SIGURANȚĂ! AUTORITĂȚILE STATULUI AU OBLIGAȚIA SĂ LE ASIGURE ACEST DREPT!“
Aceasta poate fi accesată aici. Până la acest moment a fost semnată de 2.341 de persoane. În petiție, Elena Lasconi spune că a sesizat toate instituțiile centrale ale statului, de la DNA și până la Guvernul și Parlamentul României, pentru a rezolva problema deșeurilor de pe fosta platformă ARO.
În plus, a făcut un apel la Green Peace și toate organizațiile de mediu pentru a se „evita producerea unei CATASTROFE ECOLOGICE!“
De asemenea, edilul și-a exprimat dorința de a modifica Legea Deșeurilor 211/2011, pentru ca substanțele de pe fosta platformă ARO să poată fi ridicate.
Cătălin Drulă a promis că va da din coate
În aprilie 2023, la Câmpulung au venit Cătălin Drulă, Ionuț Moșteanu și Narcis Mircescu, reprezentanți USR din Parlamentul României.
Drulă a precizat la acea vreme că „Administrația Fondului pentru Mediu trebuie să facă demersurile de neutralizare“, conform Evenimentul Muscelean.
„Nu putem sta după litigii și oamenii să fie în pericol“, a mai spus Cătălin Drulă. El a făcut referire, desigur, la suma de 2 milioane de lei pe care Global Eco Center SRL trebuie să o plătească după decizia instanței.
Ca urmare a tuturor acestor promisiuni și având în vedere că Elena Lasoni și-a asumat soluționarea problemei deșeurilor, i-am transmis edilului, la jumătatea lunii august a.c., un set de întrebări privitoare la situația substanțelor de pe fosta platformă ARO, însă, până la momentul publicării acestui articol, edilul nu a venit cu un răspuns.
Redăm mai jos conținutul e-mailului transmis Elenei Lasconi
Cunoaștem situația de la platforma ARO, unde sunt depozitate peste 1.500 de tone de deșeuri periculoase și vrem să vă adresăm următoarele întrebări:
- În 2022 ați sesizat DNA și Ministerul Mediului, iar în primăvara acestui an ați făcut din nou un apel la autoritățile centrale pentru a adopta o legislație specifică pentru ridicarea deșeurilor. Ce progrese legislative s-au făcut de atunci și până în prezent pentru a se permite ridicarea deșeurilor și evitarea unei catastrofe de mediu pentru Câmpulung și zona înconjurătoare?
Cine vă pune bețe în roate în ridicarea deșeurilor de pe platforma ARO? – cu nume și prenume/instituție
- Ați vorbit în trecut și despre Greenpeace și faptul că le-ați cerut ajutorul în soluționarea acestei probleme! L-ați primit? Dacă da, în ce fel. Dacă nu, ce răspuns v-au dat?
- V-ați gândit să dați în judecată statul pentru că tergiversează adoptarea legislației și ridicarea deșeurilor?
- Credeți că ați făcut tot ce era omenește posibil pentru a rezolva problema deșeurilor de la ARO?
- Având în vedere că anul 2024 este an electoral și probabil vă gândiți să candidați pentru un nou mandat de primar al Municipiului Câmpulung, dacă situația deșeurilor de pe platforma ARO nu va fi rezolvată până atunci, ce le veți spune locuitorilor cărora le veți cere, din nou, votul, având în vedere că în 2020 ați promis că veți rezolva această problemă?
Vă rugăm, dacă aveți amabilitatea, să ne răspundeți cât mai detaliat la fiecare întrebare în parte!
Mulțumim!
Apa trece, pietrele rămân
Mai este mai puțin de un an până la alegerile locale. Între timp s-au împlinit 10 ani de la incendiul de pe fosta platformă ARO, iar deșeurile sunt tot acolo. Trei edili s-au perindat pe holurile primăriei în ultimul deceniu, fie cu nepăsare, fie aruncând problema în brațele altor instituții, fie acuzând amenințările unor băieți deștepți.
Cum Câmpulungul își recapătă în prezent farmecul de odinioară, prin restaurarea Bulevardului Pardon și a centrului istoric, substanțele periculoase ce zac în nordul urbei rămân o amenințare stringentă atât pentru locuitori, cât și pentru mediu. Orice viitură ori nou incendiu pot provoca, din nou, un alt eveniment nefericit. Chiar mai grav!
De asemenea, dezinteresul prezent al celor mai mulți locuitori și factori decidenți poate constitui, în viitor, o vină indirectă față de un potențial dezastru ecologic.
