Semnalele de alarmă trec la stadiul de realitate, iar realitatea se servește la masă: peștii pe care îi consumăm conțin plastic. Motivul? Râurile și Marea Neagră sunt pline de microparticule.
Realitatea arată și mai dezastruos: cantitatea de microparticule de plastic este atât de mare, încât aproape orice peşte prins în apă dulce sau în Marea Neagră are în compoziţie şi plastic.
Și, pentru că veștile rele nu vin niciodată singure, prin gătire, microfragmentele din plastic îşi modifica structura şi devin cancerigene.
Ce conțin peștii care ajung în farfuriile românilor?
Microparticulele de plastic au fost descoperite de cercetători atât în râurile din România, cât şi în Marea Neagră. Gunoaiele aruncate în apă sunt “filtrate” de peşti şi de moluște – precum midiile. Toate acestea ajung în farfuriile noastre, arată Știrile Pro TV.
Este vorba de fibre care provin din îmbrăcăminte, alte particule politalați care provin din industria construcţiilor, particule închise la culoare din polipropilenă, posibil din pungi şi saci de gunoi și fibre de polipropilenă, provenite din plase de pescuit folosite în Delta Dunării, explică cercetătorii.
Plasticul din apele reziduale
Adrian Bâlbă, biolog: ”Avem plastic în haine, le spălăm, ajung în ape reziduale şi de aici în mare parte în mări şi oceane. De aici sunt filtrate de microorganisme apoi de alte organisme mai mărişoare cum sunt scoicile, peştii … consumate păstrează ca atare plasticul, însă în momentul în care bucătarul tratează termic scoici sau peşti cu plastic în ei îl modifica şi îl transformă în ceva mai periculos, iar noi primim plasticul înapoi”.
Cercetătorii români spun că au fost verificate 21 de râuri. Astfel, au fost luate probe din Argeş, Dâmboviţa, pe tot cursul Dunării, din Ialomiţa, din Lacurile Văcăreşti şi Snagov, dar şi din Mureş, Olt, Siret şi Someș.
Peștii din plastic: o constantă în România
Conform datelor, s-a ajuns la concluzia că, anual, cantitatea de plastic descoperită în apele curgătoare creşte cu cel puţin 10%. Iar apoi, valurile de reziduuri se îndreaptă spre Marea Neagră. Marea acumulează, zilnic, 4,2 tone de plastic.
Iulian Pojar, cercetător Geoecomar Constanța:
”Într-un metru cub de apă am găsit până la nouă particule, asta în Marea Neagră. Cea mai afectată zonă este cea a gurilor de vărsare a Dunării în mare. Aici am identificat până la 600 de particule la kilogram, în mâl, nisip sau alte sedimente.”
Dan Vasiliu, director institutul Geoecomar Constanța, a explicat că, la nivel mondial, cercetările privind microplasticele au început în anii 80. În România studiile au demarat o dată cu implementarea strategiei cadru privind mediul marin şi mult mai intens în ultimii patru-cinci ani, când, evident, abundența microplasticelor în mediul marin este mult mai mare comparativ cu începuturile studiilor.
