Jumătate dintre satele din România ar putea deveni smart până în anul 2030, transmite Agerpres.
Cu toate acestea, rata de digitalizare depinde de mai mulţi factori, cum ar fi:
- Gradul de implicare a autorităţilor locale;
- Accesul la finanţare şi gradul de adopţie a tehnologiei în zonele rurale;
- Dezvoltarea competenţelor digitale necesare.
Declarațiile au fost oferite de specialiştii Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC).
Preşedintele ARSC, despre promovarea satelor smart: ”România a început să se alinieze la această tendinţă europeană”
”Când vorbim despre sate inteligente exemplul care ne vine cel mai rapid în minte este Ciugud, însă desigur că există multe alte forme de smart village şi sunt sute de proiecte în derulare în mediul rural. România a început să se alinieze la această tendinţă europeană, dar mai este o cale lungă de parcurs şi va depinde de mai mulţi factori, precum: implicarea autorităţilor locale, accesul la finanţare, gradul de adopţie a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competenţelor digitale minim necesare atât la nivelul personalului autorităţilor publice cât şi la nivelul societăţii”, a precizat Eduard Dumitraşcu, preşedintele ARSC, într-un comunicat de presă publicat de sursa citată.
Explozia proiectelor inteligente în mediul rural: O realitate slab mediatizată
Potrivit datelor statistice actuale, proiectele inteligente au devenit din ce în ce mai comune în mediul rural, iar această tendință este susținută de progresele în infrastructura digitală și de creșterea accesului la tehnologie.
Aproape 70% din gospodăriile din mediul rural sunt conectate la internet, ceea ce a contribuit semnificativ la acest fenomen.
La nivel național, de la anul 2016 și până în prezent, s-au dezvoltat peste o mie de proiecte și inițiative Smart City și Smart Village.
Asociația Română pentru Smart City, o organizație non-guvernamentală fondată în 2016, are acum peste 300 de membri și parteneri și își propune să susțină dezvoltarea orașelor inteligente din România.
