Într-o zi caniculară, ferestrele rămân închise, aerul condiționat funcționează ore întregi, iar locatarii petrec mai mult timp în interior. Confortul termic crește, dar aerul respirat poate acumula contaminanți proveniți din structura clădirii și din sol.
Legătura dintre radon în locuințe și aer condiționat a fost analizată într-o cercetare publicată la 17 octombrie 2026 în Communications Sustainability, din portofoliul Nature. Autorii estimează că anumite comportamente de adaptare la căldură pot amplifica expunerea la radon și riscul de cancer pulmonar.
În scenariul combinat cel mai nefavorabil, modelul indică până la 42 de decese suplimentare la 10.000 de persoane în populația europeană analizată și 46 în cea americană, până la vârsta de 85 de ani. Sunt estimări pentru scenarii ipotetice, nu decese observate și nici prognoze pentru România.
Radon în locuințe și aer condiționat: mecanismul acumulării
Radonul este un gaz radioactiv natural, provenit din dezintegrarea uraniului prezent în roci și sol.
El poate pătrunde în clădiri prin fisurile fundațiilor, rosturi, goluri tehnice și treceri ale instalațiilor.
Concentrația interioară depinde de caracteristicile geologice, construcția clădirii, diferențele de presiune și schimbul de aer cu exteriorul.
Un aparat obișnuit de climatizare recirculă în principal aerul din încăpere. El nu asigură automat introducerea permanentă a aerului proaspăt.
Dacă ferestrele rămân închise și ventilația este insuficientă, radonul provenit din sol se poate acumula.
Totuși, aerul condiționat nu produce radon. Riscul apare din combinația dintre sursa naturală, infiltrarea gazului și evacuarea insuficientă.
Există și instalații care introduc aer exterior, contribuind la diluarea contaminanților.
Prin urmare, nu toate sistemele de climatizare influențează identic concentrațiile.
În locuințele din România, concentrația de radon poate fi stabilită numai prin măsurare, nu prin observarea temperaturii sau a tipului de aparat instalat.
Modelul estimează până la 46 de decese suplimentare la 10.000 de persoane
Autorii au analizat scenarii pentru Statele Unite și pentru o populație europeană agregată din Franța, Germania și Italia.
Un scenariu urmărește creșterea timpului petrecut în subsoluri sau la nivelurile inferioare ale clădirilor.
Altul presupune folosirea mai intensă a climatizării în spații cu schimb redus de aer.
Separat, modelul estimează creșteri ale mortalității asociate radonului de 26–28 de decese la 10.000 de persoane pentru utilizarea mai frecventă a spațiilor inferioare.
Pentru climatizare, creșterea estimată este de 12–13 decese la 10.000 de persoane, în scenariile analizate.
Combinarea factorilor produce estimări mai mari decât simpla însumare a efectelor separate.
Aceste rezultate nu înseamnă că fiecare aparat de aer condiționat crește riscul individual cu același procent.
Modelul utilizează ipoteze privind expunerea, comportamentul și mortalitatea. Nu urmărește prospectiv persoane care dezvoltă cancer după instalarea climatizării.
Autorii recunosc că locuințele reale prezintă variații importante, iar rezultatele nu pot fi aplicate direct unui caz individual.
Pragul de 300 Bq/m³ și măsurarea radonului în România
România utilizează un nivel de referință de 300 becquereli pe metru cub pentru concentrația medie anuală a radonului în locuințe.
Valoarea este prevăzută în cadrul național de reglementare coordonat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.
Depășirea nivelului de referință impune evaluarea și aplicarea măsurilor de remediere corespunzătoare.
Pragul nu separă un nivel complet sigur de unul periculos. Riscul crește odată cu expunerea cumulată.
Măsurarea trebuie realizată prin metode validate și pe o perioadă suficientă pentru estimarea concentrației medii.
Harta națională a radonului identifică zone cu probabilitate mai mare de expunere, dar nu poate determina concentrația dintr-un apartament individual.
În clădirile cu rezultate ridicate pot fi necesare etanșarea punctelor de pătrundere, ventilarea controlată sau sisteme specializate de depresurizare sub fundație.
Alegerea soluției depinde de construcție și de rezultatele măsurătorilor.
Renovarea energetică trebuie să asigure și calitatea aerului interior
Izolarea termică și reducerea infiltrațiilor necontrolate pot diminua consumul de energie.
Dar o clădire etanșă, fără ventilație adecvată, poate reține mai mult timp unii contaminanți interiori.
Autorii cercetării observă că locuințele eficiente energetic, prevăzute cu ventilație mecanică echilibrată și recuperare de căldură, pot evita această problemă.
Întrebarea este dacă locatarii ar trebui să renunțe la aerul condiționat pentru a reduce expunerea la radon. Nu.
Renunțarea la răcire poate crește riscul imediat de îmbolnăvire în timpul caniculei, în special pentru persoanele vulnerabile.
Soluția este gestionarea simultană a confortului termic și a calității aerului.
În România, renovările energetice ar trebui să includă evaluarea ventilației, nu doar înlocuirea ferestrelor și izolarea pereților.
Un aparat de climatizare poate menține temperatura confortabilă într-o încăpere. Dar temperatura de pe afișaj nu spune nimic despre concentrația gazelor radioactive din aerul respirat.
