Calitatea aerului în China s-a înrăutăţit în acest an pentru prima dată de când ţara asiatică a lansat o campanie de ”război împotriva poluării” în 2013, potrivit unui studiu, informează AFP, citat de Euronews România.
Această situație poate fi explicată printr-o ”creştere generală a emisiilor de origine umană”, dublată de ”condiţii meteorologice nefavorabile”, subliniază organizaţia cu sediul în Finlanda, care şi-a bazat calculele pe date oficiale.
În anul 2023, țara asiatică a ridicat restricțiile severe impuse în urma pandemiei de COVID-19, care a determinat o scădere abruptă a activităților umane.
Încă din 2013, China a demarat o ”campanie de război împotriva poluării”
China a închis numeroase centrale electrice pe bază de cărbune și a relocat unități industriale pentru a combate smogul care afecta majoritatea orașelor sale, în special în sezonul de iarnă.
Această inițiativă a dus la o reducere constantă a concentrației de PM2.5 din atmosferă, deși nu întotdeauna în conformitate cu standardele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
În octombrie şi noiembrie, un episod de poluare acută în nordul Chinei a determinat autorităţile chineze să ceară locuitorilor să îşi limiteze activităţile în aer liber
Standardele OMS au fost depăşite atunci de peste 20 de ori în Beijing, potrivit organizaţiei independente IQAir.
China rămâne foarte dependentă de cărbune, o sursă de emisii de PM2,5, precum şi o sursă de CO2, ţara asiatică fiind cel mai mare emiţător brut de gaze cu efect de seră din lume.
Beijingul îşi propune să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cel mai târziu până în 2030.
De asemenea, are în vedere neutralitatea în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon până în 2060.
Cu toate acestea, unda verde dată recent noilor centrale electrice pe bază de cărbune a pus sub semnul întrebării capacitatea să de a îndeplini aceste obiective.
