Schimbările climatice ar putea fi un produs al imperialismului și colonialismului, potrivit The Conversation.
Amitav Ghosh este un autor celebru din India care a scris pe larg despre moștenirile colonialismului și etractivismului. În cărțile sale, el abordează problemele migrației, globalizării, violenței comerciale în contextul comerțului cu opiu din secolul al XIX-lea.
În noua sa carte, The Nutmeg’s Curse: Parables for a Planet in Crisis (Blestemul Nucșoarei: Pilde pentru o Planetă în Criză), Ghosh explorează posibilitatea ca schimbările climatice să se tragă din imperialism și capitalism.
În general, imperialismul se referă la dominarea altor țări prin forță militară și colonizare. În cele mai multe cazuri, mediul e distrus pentru a satisface interesele coloniale. În capitalism, proprietatea asupra industriei este privată, iar actorii implicați sunt mânați de profit și creștere constantă. În acest sistem, în ultimii 200 de ani, ei s-au bazat p arderea cobustibililor fosili.
Ghosh încearcă să arate că distrugerea mediului este cheia capitalismului, la fel cum s-a întâmplat în colonialism.
Schimbările climatice și-ar avea rădăcinile în imperialism și capitalism
Ceea ce Ghosh arată clar este că violența și distrugerea mediului sunt cheia capitalismului, așa cum au fost pentru colonialism.
Economistul Imraan Valodia consideră că „Ghosh ne provoacă să gândim mai profund la rolul cuceririi și al violenței în modelarea crizei planetare cu care ne confruntăm“.
Cercetătoarea Julia Taylor e de părere că „povestea nucșoarei este una dintre multele cuceriri atât a oamenilor, cât și a pământului în timpul colonizării. Aceasta a dus la revoluția industrială și la explozia emisiilor de gaze cu efect de seră“.
În zilele noastre, aceste cuceriri iau forme diferite. Dar ele continuă, mai ales în contextul mineritului și al extractivismului.
„Ghosh urmărește istoria condimentului de uz casnic – nucșoară – până la originile sale în Insulele Banda din Indonezia. El folosește analogia nucșoarei pentru a explica modul în care colonizarea pământului și a oamenilor a dus la dezastrul climatic“, a zis Valodia.
Capitalismul ar trebui regândit, susțin oamenii de știință
Nucșoara a fost recoltată din copacii din Insulele Banda și comercializată timp de secole. Odată cu creșterea valorii condimentelor, diferite țări europene au căutat să revendice drepturi exclusive asupra comerțului cu nucșoară în Insulele Banda. Chiar și așa, populația locală a rezistat. Cu toate acestea, în 1621, reprezentanții Companiei Olandeze a Indiilor de Est au ales să distrugă așezările populației Bandanese. Ei au masacrat și au înrobit pe oricine a încercat să fugă, pentru a obține controlul asupra comerțului cu nucșoară.
„Ghosh argumentează în The Nutmeg’s Curse: Paraboles for a Planet in Crisis că discuția despre schimbările climatice, ca și despre fiecare aspect al crizei planetare, tinde să fie dominată de problema capitalismului și a altor probleme economice; geopolitica“, a precizat Taylor.
Pentru a răspunde schimbărilor climatice, trebuie să regândim aceste sisteme dominante și relațiile cu pământul și mediul. Acest lucru poate fi legat de necesitatea de a aborda inegalitatea și dinamica puterii dacă vrem să avem vreo speranță de a aborda schimbările climatice, mai spun Taylor și Valodia..
