Un studiu recent realizat de cercetători japonezi a găsit o legătură între praf și schimbările climatice. În condițiile în care Arctica se încălzește de 2-4 ori mai repede decât media globală, praful din zona respectivă poate influența semnificativ fenomenele de acolo, potrivit Eurekalert.
Temperaturile mai ridicate din Arctica favorizează deplasarea în regiune a unor nori care conțin mai multe cristale de gheață. Astfel, aceștia devin mai groși și reflectă mai bine lumina soarelui. În timpul verii, în mod normal, regiunea ar deveni mai rece.
Paradoxal însă, pe măsură ce Arctica se încălzește, zonele fără zăpadă și gheață se extind. Asta duce la o creștere mai mare a emisiilor de praf. La rândul său, praful determină formarea de cristale de gheață în nori. Multe dintre acestea ar putea să facă norii mai subțiri și cu o durată de viață mai scurtă. Ei ar putea reflecta mai puțină lumină solară, fapt ce ar favoriza încălzirea în timpul verii.
„Creșterea cantităților de praf din cauza încălzirii arctice poate provoca fenomenul opus înțelegerii convenționale a modificărilor cristalelor de gheață”, a spus profesorul asociat Hitoshi Matsui de la Universitatea Nagoya, autorul principal al studiului.
„Studiul nostru anterior a constatat că o mare cantitate de praf arctic este distribuită în troposfera inferioară (sub aproximativ 3 km altitudine) peste regiune vara și începutul toamnei. Praful acționează ca un nucleu foarte eficient pentru formarea gheții în nori în timpul sezonului”, a adăugat el.
Legătura dintre praf și schimbările climatice
Pentru a estima impactul prafului arctic asupra norilor din regiune, Matsui și Dr. Kei Kawai de la Universitatea Nagoya, în colaborare cu cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare Polară și de la Universitatea Hokkaido, au efectuat mai multe analize.
Au studiat modificările cantității de praf eliberate de pe uscatul arctic în ultimii 40 de ani, între 1981 și 2020. Simulările au arătat că emisiile de praf au crescut cu 20%, pe măsură ce Arctica s-a încălzit. Această creștere promovează nuclearea gheții în norii din troposfera inferioară, slăbind eficiența norilor de a conține mai multe picături lichide și mai puține cristale de gheață pe măsură ce Arctica se încălzește.
„Majoritatea modelelor climatice nu au luat în considerare efectele prafului de pe suprafața pământului arctic”, a spus Matsui.
