Furnicile pot depăși oamenii în sarcini colective de rezolvare a problemelor. Acest lucru a fost demonstrat de o echipă de cercetători care studiază comportamentul furnicilor, potrivit IFL Science.
O echipă care studiază comportamentul de grup al furnicilor a descoperit că, în circumstanțe potrivite, furnicile pot depăși oamenii în sarcini colective de rezolvare a problemelor. Ei au vrut să analizeze mai atent „cogniția colectivă”. De asemenea, au avut intenția de a vedea dacă furnicile pot aborda mai ușor problemele decât atunci când acționează individual.
„Ansamblurile biologice folosesc inteligența colectivă pentru a face față provocărilor împreună. Totuși, coordonarea suboptimă poate submina eficacitatea cogniției de grup”, a scris echipa în lucrare.
„Oamenii și furnicile se remarcă prin capacitatea lor de a îndeplini eficient sarcini nu doar individual, ci și ca grup”, a scris echipa.
„Acest lucru oferă o oportunitate rară de a compara empiric abilitățile de rezolvare a problemelor și trăsăturile cognitive între specii și dimensiunile grupului”, au mai zis oamenii de știință.
Furnicile lucrează în echipă mai inteligent decât oamenii
Cercetătorii au testat atât furnicile, cât și oamenii, în așa numita sarcină „puzzle-ul pianelor”. Sarcina presupune ca un grup sau un individ să miște un obiect de formă neobișnuită printr-un mediu complex. Furnicile și oamenii au trebuit să mute un obiect în forma literei T printr-un labirint. Pentru oameni a fost o provocare, în timp ce furnicile au fost păcălite că este o bucată de hrană iar ele au trebuit să o transporte la mușuroi. Oamenii de știință au testat modul în care s-au comportat oamenii și furnicile, atât individual, cât și în echipă. În cazul furnicilor, grupurile au variat de la 7 la 80 de indivizi. De cealaltă parte, oamenii au concurat în grupuri mici, de 6-9 persoane, și grupuri mari de 26 de persoane. Pentru a crea condiții echitabile, oamenii nu au fost lăsați să vorbească ori să fac gesturi între ei.
Rezultatele au arătat că oamenii au depășit furnicile atunci când au îndeplinit sarcina individual. Totuși, când a fost vorba de grupuri mari, rezultatele nu au fost atât e clare. Pe măsură ce grupul a devenit tot mai mare, furnicile au avut rezultate mai bune decât oamenii. Specialiștii au tras concluzia că furnicile s-au comportat ca și cum ar avea o memorie colectivă „emergentă”.
„Memoria emergentă permite grupurilor de furnici să efectueze o scanare aproape deterministă și persistentă a peretelui, ceea ce le poate conduce pe cele mai scurte căi în spațiul de căutare”, au spus cercetătorii.
„Înțelepciunea mulțimii”, inexistentă în acest studiu
În timp ce acest lucru a ajutat furnicile, diferențele interpersonale dintre oamenii care îndeplineau sarcina au însemnat că grupurile umane nu au beneficiat de nicio memorie colectivă emergentă. În schimb, au avut tendința să opteze pentru soluții „lacome”. Oamenii au tras obiectul T spre obiectiv, indiferent de modul în care acea decizie a afectat obiectivul pe termen lung de a trece efectiv prin labirint.
„O colonie de furnici este de fapt o familie”, a spus profesorul Ofer Feinerman într-un comunicat.
„Toate furnicile din mușuroi sunt surori și au interese comune. Este o societate strâns unită, în care cooperarea depășește cu mult concurența. De aceea, o colonie de furnici este uneori denumită un super-organism, un fel de corp viu compus din mai multe „celule” care cooperează între ele”, a mai zis el.
„În contrast, formarea de grupuri nu a extins abilitățile cognitive ale oamenilor. Celebra „înțelepciune a mulțimii”, care a devenit atât de populară în epoca rețelelor sociale, nu a ieșit în prim-plan în experimentele noastre”, au mai zis oamenii de știință.
Studiul este publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
