24.2 C
București
vineri, 21 iunie, 2024

Curtea de Conturi a publicat SINTEZA Raportului de audit privind evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe

Există un risc semnificativ de infringement împotriva României: dacă ne raportăm doar la managementul deșeurilor din Municipiul București, concluzia generală este că nu se poate atinge ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale (50% , anul 2020), întrucât nu s-au implementat sisteme eficiente de colectare separată și nici nu s-a investit în stații de sortare automatizate

În intervalul 10.01.2022 – 30.05.2022, Curtea de Conturi a desfășurat o misiune de audit la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, Administrația Fondului pentru Mediu, șapte unități administrativ-teritoriale județene și locale (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București) și Agenții județene pentru protecția mediului, sub tema „Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe„, în perioada 2015-2021.

Obiectivul general al acestei misiuni de audit a fost evaluarea riscului de declanșare a unei proceduri de infringement împotriva României în ceea ce privește depozitele de deșeuri din marile orașe și identificarea factorilor care contribuie la producerea acestui risc

Potrivit raportului, autoritățile centrale și locale de administrație au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, ceea ce face ca România să fie expusă la noi sancțiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării și netratării corespunzătoare a deșeurilor municipale.

În ciuda oportunităților de a atrage fonduri europene pentru implementarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în toate județele, autoritățile locale nu au reușit să construiască un astfel de sistem. Chiar dacă Uniunea Europeană a finanțat activități de închidere a depozitelor neconforme prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, Administrația Fondului pentru Mediu nu a accesat acest program de finanțare, astfel încât închiderea acestor depozite s-a realizat prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului.

În prezent, administratorii depozitelor de deșeuri sunt obligați să înființeze un fond pentru închidere și monitorizare post-închidere, dar legislația nu stabilește o sumă valorică specifică pentru acest fond, ci aceasta este stabilită de administrator prin proiectul de închidere

În cazul în care această obligație nu este respectată, sancțiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, ceea ce poate face această opțiune convenabilă pentru administratori.

În ceea ce privește modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel național, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plății cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate.

Astfel, deși Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligația de gestionare a întregii cantități de plastic pusă în piață, România și-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic pusă pe piață.

Statul român a impus operatorilor economici obligația de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenței de 77,5% din cantitatea de deșeuri de plastic nu revine nimănui.

Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuții de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecința este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel

Echipa de audit a formulat recomandări de remediere pentru fiecare deficiență constatată, atât la nivelul structurilor de mediu, cât și la nivelul autorităților publice locale evaluate, privind:

  • îmbunătățirea infrastructurii necesare unui management eficient al deșeurilor;
  • creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor;
  • introducerea indicatorilor de performanță ce reies din cadrul legal, în contractele de asigurare a serviciilor de salubritate;
  • îmbunătățirea monitorizării pe care trebuie să o realizeze autoritățile statului asupra managementului deșeurilor;
  • creșterea gradului de tratare a deșeurilor înaintea depozitării;
  • creșterea gradului de sancționare a persoanelor juridice care nu-și îndeplinesc obligațiile de mediu.

Sinteza Raportului de audit de conformitate privind evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe, pentru perioada 2015-2021, poate fi consultată aici.

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

În cadrul Planului de Gestionare a Deşeurilor din Muncipiului București pentru perioada 2020-2025, au fost prevăzute obiective și măsuri în concordantă cu cerințele legale care să contribuie la mai buna gestionare a deșeurilor, în sensul:

  • – depozitării numai a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratare;
  • – depozitării deșeurilor numai în depozite conforme;
  • – intensificării controlului privind modul de desfășurare a activităților de gestionare a deșeurilor municipale.

Echipa de audit a constatat însă că infrastructura existentă la nivelul Municipiului Bucureşti este insuficientă, întrucât:

  • – nu există staţii de transfer al deșeurilor municipale;
  • – nu există nici o instalaţie de tratare termică a deșeurilor municipale;
  • – nu există nici o instalaţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor municipale;
  • – gradul de colectare separată a deșeurilor reciclabile menajere şi similare este scăzut;
  • – gradul de colectare separată, în general, este foarte scăzut datorită utilizării staţiilor de sortare, în cea mai mare parte, pentru deşeurile colectate în amestec, cu toate că unele staţii au fost proiectate să sorteze deșeuri colectate separat;
  • – nu s-a implementat niciun sistem de colectare separată a deșeurilor periculoase menajere şi similare;
  • – documentul de planificare nu stabilește responsabilități în sarcina sectoarelor 1-6 în gestionarea deșeurilor municipale (și nu se specifică obligația delegării gestiunii serviciilor de salubrizare).

PGDMB prevede, în sarcina autorităților locale ale sectoarelor, să realizeze două instalații de sortare iar în sarcina autorităților locale ale Municipiului București, obligația de realizare a două instalații de tratare mecanică a reziduurilor, o instalație de compostare și o instalație de tratare a biodeșeurilor, cu termen de realizare în anul 2025

La nivelul anului 2020 au existat patru încercări de achiziție publică a unui teren care să îndeplinească condițiile tehnice și de mediu, însă procedurile au fost anulate pe motiv de neconformitate a ofertelor depuse.

Astfel, nu există premisele realizării investițiilor prevăzute prin politicile publice.Contractele cu operatorii de salubrizare s-au încheiat la nivelul sectoarelor iar colectarea deșeurilor se realizează, în cea mai mare parte, în amestec, mai ales că în zonele cu blocuri mai înalte de patru etaje, deșeurile sunt colectate print-un sistem tubular și sunt depozitate în pubele/containere în subsolul blocurilor.

În zonele de blocuri cu 4 etaje, sunt amplasate punctelede colectare prin aport voluntar iar în zonele cu locuințe individuale, colectarea se face prin sistemul din poartă în poartă.

Echipa de audit a reținut faptul că în cazul sectoarelor 4, 5 și 6 nu există dotări pentru puncte supraterane de colectare a deșeurilor reciclabile. Punctele subterane de colectare a deșeurilor reciclabile nu există, de asemenea, în sectoarele 4,5,6 și nici în sectorul 2

În București, infrastructura de colectare separată a deșeurilor reciclabile este insuficient dezvoltată și subutilizată de către cei care produc aceste deșeuri, ceea ce conduce la o cantitate foarte mică de deșeuri reciclabile colectate separat de către operatorii de salubrizare.

În prezent, există 41 de colectori de deșeuri de ambalaje cu autorizație de mediu care colectează aceste deșeuri direct de la generatori, în timp ce rețeaua de sortare este formată din zece stații, majoritatea semi-mecanizate, amplasate în București și Ilfov, cu doar una dintre ele construită prin investiție publică în sectorul 3.

Stațiile de sortare funcționează mult sub capacitățile și performanțele proiectate, iar eficiența lor este mai mică decât cuantumul de 75% (OUG 74/2018). Cantitățile de deșeuri sortate au avut un trend descrescător

Instalația de tratare biologică a deșeurilor este operată de IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL, deoarece nu există stații pentru tratarea mecano-biologică și termică.

În ciuda faptului că Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) prevede tratarea deșeurilor biodegradabile înainte de depozitare, datele arată că întreaga cantitate colectată de pe piețe este depozitată. Pentru a putea gestiona deșeurile în mod corespunzător, este necesară tratarea deșeurilor municipale, după cum a menționat și Comisia Europeană într-o scrisoare adresată Ministerului Mediului la sfârșitul anului 2021.

Aceasta a evidențiat faptul că tratarea deșeurilor lipsește în România și împiedică selecția adecvată a fluxurilor de deșeuri.

Anual, mai mult de 70% din cantitatea deșeurilor nu a fost tratată, iar simpla sortare nu este suficientă, întrucât deșeurile necesită tratare mecano-biologică pentru a stabiliza conținutul lor organic

În contextul unei infrastructuri incomplete, nu poate fi vorba de respectarea principiului proximității. Comisia Europeană a recomandat construirea unui SMID, iar în acest scop s-a constituit o asociație de dezvoltare intracomunitară.

Asociația de dezvoltare intercomunitară pentru gestionarea integrată a deșeurilor municipale la nivelul Municipiul București a fost înființată în baza prevederilor OG nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată prin Legea nr.246/2005, cu modificările și completările ulterioare, ca persoană juridică de drept privat, cu statut de utilitate publică și nu ca o Asociaţie de dezvoltare intercomunitară constituită în baza prevederilor Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, rolul Asociației rămâne unul de sprijinire a Sectoarelor 1-6, fără a avea atribuții de reglementare și control conferite prin lege. Această limitare generează riscul ca ADI să nu aibă rezultatele scontate.

În perioada analizată, au fost identificate trei depozite care primesc deșeuri colectate de pe raza Municipiului București și cea a județului Ilfov, astfel:

– Depozit IRIDEX

Depozit VIDRA (ECOSUD SA)

– Depozit GLINA (ECOREC SA).

La data elaborării Planului de gestionare a deșeurilor la nivelul Municipiului București, doar două dintre aceste depozite mai aveau autorizație integrată de mediu în vigoare, întrucât APM a respins solicitarea de aviz a depozitului GLINA-Popești Leordeni.

Din analizele prezentate în Plan, rezultă că municipalitatea s-a angajat să scadă cantitatea de deșeuri depozitată până în anul 2025, astfel încât să ajungă la 200.810 tone (35% din cantitatea anului 1995). Evaluând datele privind cantitățile depozitate în perioada 2015-2019 (pentru următorii ani nu am primit date), reiese că la mijlocul perioadei necesare atingerii țintei, se depozitau deșeuri într-o cantitate de patru ori mai mare decât ținta fixată pentru finalul perioadei. Dacă analizăm evoluția cantităților depozitate, reiese că singurul factor care a contribuit la reducerea acestora a fost suspendarea activității uneia dintre gropile de gunoi și dirijarea deșeurilor către județele limitrofe”, se arată în comunicat.

spot_img
Latest news
știri