Conform unui comunicat ONU, există o probabilitate de 40% ca temperatura medie anuală de pe Terra să depăşească, până în 2025, pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius, peste nivelurile din era preindustrială.
Acest fapt se datorează a efectelor schimbărilor climatice, cercetătorii explicând că ultimul deceniu a înregistrat temperaturi record.
Dacă ne întoarcem în anul 2020, îl putem compara cu 2016, ambii ani aflându-se pe lista celor mai ridicate marje de încălzire din cei mai călduroşi ani înregistraţi în lume de la debutul măsurătorilor meteorologice, cu o medie de 1,25 grade Celsius peste nivelurile de temperatură din perioada preindustrială.
Acordul de la Paris, semnat în 2015, a fixat obiectivul ”de a menţine creşterea temperaturii medie a planetei substanţial sub pragul de 2°C în raport cu nivelurile preindustriale, continuând acţiunile desfăşurate pentru a limita creşterea temperaturii cu 1,5°C, fapt care ar reduce considerabil riscurile şi efectele schimbărilor climatice”.
Temperatura ridicată va avea repercusiuni asupra securităţii alimentare, sănătăţii, mediului şi dezvoltării durabile
Cu toate acestea, probabilitatea ca pragul de 1,5°C să fie atins cel puţin într-un an calendaristic a crescut constant, potrivit unui studiu publicat în cursul săptămânii trecute şi realizat de Meteorological Office din Marea Britanie pentru Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM).
Totodată, ”există o probabilitate de 90% ca un an între 2021 şi 2025 să devină cel mai cald înregistrat vreodată. Chiar dacă acea depăşire va fi doar temporară, studiul arată, cu o mare fiabilitate ştiinţifică, faptul că ne apropiem într-o manieră măsurabilă şi inexorabilă de limita inferioară prevăzută în Acordul de la Paris”, a subliniat în aceeaşi prezentare Petteri Taalas, secretarul-general al OMM.
Studiul avertizează şi asupra consecinţelor posibile, întrucât creşterea temperaturilor se traduce printr-o topire accentuată a gheţurilor, o creştere a nivelului mării, o creştere a valurilor de căldură şi a altor fenomene meteorologice extreme, precum şi prin repercusiuni mai importante asupra securităţii alimentare, sănătăţii, mediului şi dezvoltării durabile.
