Un râu celebru pentru frumusețea lui, care se află în Balcani, a devenit o adevărată amenințare pentru mediu, potrivit Euronews. Practic, râul s-ar fi transformat într-o grămadă de gunoi plutitoare uriașă, pe fondul unei perioade de vreme rea, agravată de o gestionare defectuoasă de lungă durată. Tone de sticle de plastic, butoaie ruginite, anvelope uzate, aparate de uz casnic, lemn de apă și alte deșeuri s-au adunat în spatele unei bariere din râul Drina din Bosnia-Herțegovina. Potrivit activiștilor de mediu o mare parte din acest gunoi a fost aruncat în gropile de gunoi prost reglementate de pe malul râului sau direct în căile navigabile care curg prin trei țări din Balcani, acumulându-se în spatele gardului pe măsură ce curge în aval. Bariera instalată de o hidrocentrală bosniacă pare să fie problema. Ea se află la câțiva kilometri în amonte de barajul său de lângă Visegrad, un oraș din estul Bosniei, oraș care a fost transformat fără să vrea într-un loc de deșeuri, se plâng activiștii de mediu locali. Ploile abundente și vremea extrem de caldă din ultima săptămână au făcut ca multe căi navigabile din Bosnia, Serbia și Muntenegru să se reverse, inundând zonele din apropiere și forțând zeci de oameni să plece din casele lor.
Aflux imens de gunoi, 10.000 de metri cubi
Dejan Furtula de la grupul ecologist Eko Centar Visegrad a spus că „afluxul imens de gunoi” nu s-a oprit, în ciuda ploilor torenţiale şi a inundaţiilor care s-au diminuat. Râul Drina curge 346 de kilometri din nord-vestul muntos al Muntenegrului prin Serbia și Bosnia. Mulți dintre afluenții săi sunt cunoscuți pentru culoarea lor de smarald și peisajul uluitor. Se estimează că aproximativ 10.000 de metri cubi de deșeuri s-au adunat în spatele barierei de gunoi din râul Drina în ultimele zile, a spus Furtula. Culmea este că aceași cantitate ar fi fost scoasă în ultimii ani din râu. Îndepărtarea gunoiului durează în medie până la șase luni. Dar ajunge la o groapă de gunoi locală din Visegrad, despre care Furtula a spus că nu are nici măcar capacitatea de a gestiona deșeurile proprii ale orașului.
Depozitul de gunoi-o altă problemă de mediu
„Incendiile de la depozitul de deșeuri ard mereu”, a spus el, numind condițiile de acolo „nu doar un pericol imens pentru mediu și sănătate, ci și o mare jenă pentru noi toți”. La câteva decenii după războaiele devastatoare din anii 1990 după destrămarea Iugoslaviei, Balcanii rămân în urma restului Europei atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al protecției mediului, potrivit Euronews. Țările au făcut puține progrese în construirea unor sisteme eficiente de eliminare a deșeurilor, ecologice, în ciuda faptului că au solicitat aderarea la UE și au adoptat unele dintre legile și reglementările blocului. Depozitele de deșeuri neautorizate împrăștie dealuri și văi în întreaga regiune, în timp ce gunoiul așternut drumurile și pungile de plastic împodobesc copacii. Pe lângă poluarea fluvială, multe țări din Balcanii de Vest au alte probleme de mediu. Unul dintre cele mai presante este nivelul extrem de ridicat de poluare a aerului care afectează o serie de orașe din regiune.
