Cercetători ai Universității Northwestern din Illinois au demonstrat că există o relație de cauzalitate între încălzirea globală și fenomenul de mișcare a terenurilor din zonele urbane. Conform Sky News, este prima oară când experții fac o legătură între schimbările climatice și mișcarea terenurilor de sub clădiri.
În studiul publicat în revista Nature, aceștia spun că, pe măsură ce pământul se încălzește, straturile de argilă se deformează. Acest lucru face ca fundațiile clădirilor și terenul din jur să se miște excesiv și, uneori, chiar să se crape, au spus oamenii de știință. Ei susțin că asta ar putea afecta durabilitatea pe termen lung a clădirilor.
Problema cauzată de schimbările climatice nu se limitează, însă, doar la Chicago
Experții spun că „pericolul tăcut” se ascunde sub alte orașe din întreaga lume. În multe zone urbane, căldura este eliberată de clădiri și de transportul subteran, cum ar fi sistemele de metrou. Acest lucru duce, spun ei, la o încălzire „într-un ritm alarmant” a solului.
Studiul a implicat plasarea unei rețele wireless de peste 150 de senzori de temperatură în Chicago Loop – cartierul central de afaceri al orașului, și secțiunea principală a centrului orașului Chicago. Senzorii au fost amplasați atât sub pământ, cât și deasupra solului – în subsoluri, tuneluri de metrou, parcări subterane și pe străzi.
Studiind datele colectate cu ajutorul senzorilor, cercetătorii au aflat că temperaturile subterane de sub zona Chicago Loop, din centrul de afaceri al orașului, au fost adesea cu 10 C mai ridicate decât cele de sub Grant Park, un spațiu verde care este departe de clădiri și sisteme de transport subterane.
Aceștia au realizat, de asemenea, o modelare computerizată 3D pentru a vedea cum s-a schimbat terenul, din 1951 – când s-a deschis primul metrou al orașului – până în prezent. Simulările au fost apoi folosite pentru a prezice cum s-ar putea schimba lucrurile până în 2051.
Astfel, experții au aflat că o creștere a temperaturilor ar putea duce la expandarea pământului în sus cu până la 12 mm. Pe de altă parte, solul s-ar putea scufunda, sub greutatea unei clădiri, cu până la 8 mm.
„Nu trebuie să trăiești în Veneția pentru a trăi într-un oraș care se scufundă”
Alessandro Rotta Loria, profesor asistent de inginerie civilă și de mediu, care a condus studiul, l-a numit un „pericol tăcut”.
„Lutul din Chicago se poate contracta atunci când este încălzit, la fel ca multe alte soluri cu granulație fină”, a spus acesta.
„Ca urmare a creșterii temperaturii în subteran, multe fundații din centrul orașului sunt supuse unei așezări nedorite, încet, dar continuu. Cu alte cuvinte, nu este nevoie să locuiești în Veneția pentru a trăi într-un oraș care se scufundă – chiar dacă cauzele unor astfel de fenomene sunt complet diferite”.
Acesta a adăugat că lucrurile se întâmplă, totuși, lent, și a prezentat o posibilă soluție
Loria a prezentat o soluție la felul în care schimbările climatice influențează expandarea solului. Acesta a spus că, în viitor, planificatorii ar trebui să folosească tehnologia geotermală pentru a colecta căldura reziduală și a o reutiliza pentru a încălzi clădirile.
Planificatorii ar putea instala, de asemenea, izolație termică pe clădirile noi și existente pentru a minimiza cantitatea de căldură care intră în sol.
El a declarat: „Tehnologiile geotermale oferă posibilitatea de a absorbi și reutiliza eficient căldura în clădiri.
Ceea ce nu ne dorim este să folosim tehnologii pentru a răci în mod activ structurile subterane, deoarece aceasta utilizează energie. În prezent, există o multitudine de soluții care pot fi implementate”.
