Deși summitul COP29 din Azerbaidjan s-a încheiat oficial vineri, discuțiile au continuat până duminică, scrie Biziday.
În egală măsură, a fost semnat un acord privind suma de 300 de miliarde de dolari care va fi acordată anual țărilor sărace pe parcursul următorului deceniu.
Critici după adoptarea acordului COP29: Țările dezvoltate și Azerbaidjan, acuzate de măsuri insuficiente
La scurt timp după adoptarea acordului, țările dezvoltate au fost criticate “pentru că nu au făcut mai mult”, iar gazda evenimentului, Azerbaidjan, “s-a grăbit să adopte controversatul plan”, mai punctează sursa citată.
Un reprezentant al Indiei a comentat: “Regret să spun că acest document nu este nimic mai mult decât o iluzie optică. În opinia noastră, acest lucru nu va aborda enormitatea provocării cu care ne confruntăm cu toții. Prin urmare, ne opunem adoptării acestui document”.
Acesta a argumentat că obiectivul nu va furniza suficienți bani pentru a ajuta India și alte țări în dezvoltare să facă față schimbărilor climatice și să construiască economii care să nu depindă de combustibilii fosili.
În ciuda acordului, acțiunile pentru reducerea încălzirii globale și a combustibililor fosili rămân neclare
Acordul are ca scop impulsionarea eforturilor internaționale de limitare a încălzirii globale, în contextul în care anul 2024 este pe cale să devină cel mai cald înregistrat vreodată.
Totuși, nu au fost stabiliți pași detaliați pentru modul în care țările vor acționa în conformitate cu angajamentul asumat anul trecut la summitul ONU privind clima, de a renunța la combustibilii fosili și de a tripla capacitatea de energie regenerabilă în acest deceniu.
Unii negociatori au declarat că Arabia Saudită a încercat să blocheze un astfel de plan în timpul discuțiilor.
