0.9 C
București
joi, 16 ianuarie, 2025

Motivul pentru care, în trecut, fluviul Amazon a curs invers

În mod paradoxal, se pare că fluviul Amazon a curs invers în trecut.

Fluviul Amazon are cel mai mare bazin hidrografic din lume. Acesta izvorăște din Munții Anzi, din Peru, după care se varsă în Oceanul Atlantic. Dar se pare că nu întotdeauna a fost așa. În trecut, fluviul a curs în direcția opusă, potrivit IFL Science.

Russell Mapes, student absolvent de geolog la Universitatea din Carolina de Nord, a încercat să investigheze fluxul de sedimente ale râului din Munții Anzi până la Oceanul Atlantic. La un moment dat însă, el a dat peste o anomalie. Tânărul a găsit zircon în centrul continentului sud-american. Această piatră prețioasă ar fi putut veni doar din est, mai degrabă decât din zona Anzilor.

„De-a lungul bazinului, vârstele mineralelor au indicat locații foarte specifice din centrul și estul Americii de Sud”, a explicat Mapes.

Motivul pentru care, în trecut, fluviul Amazon a curs invers

Acest lucru l-a nedumerit, deoarece Amazonul curge de la vest către est, nu invers. El și-a pus întrebare ce ar fi putut aduce acele depozite de zircon în centrul Americii de Sud. Mai mult, aceasta nu a fost singura dovadă că râul ar fi putut avea un sens de curgere invers.

Fosilele unor animale marine au fost găsite, de asemenea, în zone în care nu ar fi trebuit să se afle.

Pe cale de consecință, cercetătorii au stabilit că fluviul Amazon a curs în direcția opusă în trecut. Se pare că înainte de perioada Cretacicului, în nord-estul Americii de Sud a existat o zonă muntoasă.

Amazonul este atât de plat încât o înclinare în oricare direcție poate schimba lucrurile drastic”, a explicat cercetătorul Drew Coleman.

Potrivit echipei din spatele studiului, înainte de formarea lanțului andin, acest gradient a făcut ca fluviul să curgă invers și să se verse în Pacific. Ulterior, pe măsură ce zonele muntoae din nord-vest se erodau, apa a început să curgă invers. Apoi au apărut Munții Anzi și s-a format bazinul hidrografic uriaș pe care îl vedem astăzi.

„Credem că această ultimă schimbare a avut loc în ultimii cinci până la zece milioane de ani. Asta este foarte rapid, din punct de vedere geologic”, a adăugat Mapes.

„Acest lucru arată cât de repede se schimbă este suprafața pământului”, a mai zis el.

spot_img
Latest news
știri