Ceea ce mulți consideră doar o formă de descărcare emoțională ar putea avea consecințe mult mai profunde asupra sănătății mentale și fizice. Cercetările în domeniul neuroștiințelor arată că negativismul, plânsul și lamentările cronice nu rămân doar la nivelul discursului, ci pot ”reconfigura” efectiv creierul, astfel încât acesta să prioritizeze stresul și negativitatea.
Negativismul repetat ”reconfigurează” creierul și transformă stresul într-un răspuns automat
Potrivit specialiștilor în neuroplasticitate, atunci când o persoană se plânge în mod repetat, activează constant rețele neuronale implicate în detectarea amenințărilor și procesarea stresului.
Prin mecanismul neuroplasticității, aceste circuite devin din ce în ce mai puternice și mai eficiente, ceea ce înseamnă că creierul ”învăță” să identifice mai rapid și mai frecvent motive de nemulțumire.
Astfel, o stare temporară de iritare sau frustrare se poate transforma într-o predispoziție permanentă spre gândire negativă și reacții bazate pe teamă.
Odată ce aceste trasee negative devin modul implicit de funcționare al creierului, oamenii încep să experimenteze creșteri măsurabile ale nivelului de stres de bază și o volatilitate emoțională mai mare.
Sensibilitatea crescută face ca și inconveniente minore să declanșeze reacții puternice de stres, deoarece creierul este ”antrenat” să interpreteze lumea printr-o lentilă a amenințării.
Redirecționarea circuitelor cerebrale: de la stres cronic la reziliență prin conștientizare
Cercetări discutate de Stanford University School of Medicine subliniază că, deși acest mecanism este puternic, conștientizarea modului în care funcționează afective neuroscience reprezintă primul pas spre redirecționarea acestor căi neuronale.
Practic, schimbarea modului în care vorbim despre provocările zilnice poate recalibra creierul către modele emoționale mai reziliente, reducând stresul de fond și îmbunătățind stabilitatea psihică.
Sursă: Stanford University School of Medicine. (2023). Neural Plasticity and the Impact of Negative Thought Patterns on Emotional Regulation. Stanford Medicine News.
