Statele Unite au anunțat oficial, printr-un ordin executiv semnat în prima zi a mandatului său, retragerea din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), încheind astfel o colaborare de aproape 80 de ani.
Decizia a fost motivată de administrația Trump prin criticarea modului în care OMS ar fi gestionat pandemia de COVID-19 și alte crize globale, precum și prin argumentul că Statele Unite sunt obligate să plătească contribuții financiare mult mai mari decât alte țări.
Retragerea Statelor Unite intră în vigoare: finanțarea SUA către OMS, suspendată imediat
Conform directivei, retragerea a intrat imediat în vigoare, iar finanțarea americană către OMS a fost suspendată fără întârziere.
În plus, ordinul prevede reatribuirea contractanților americani care lucrau în cadrul agenției și solicită oficialilor americani să identifice alternative internaționale pentru colaborare în domeniul sănătății publice.
Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a descris decizia ca pe o situație în care ”toată lumea pierde”, subliniind că securitatea sanitară a Statelor Unite este strâns legată de cooperarea globală.
Reacțiile experților în sănătate publică au fost imediat critice, avertizând că absența principalului finanțator și partener strategic al OMS va crea un gol major în capacitatea globală de monitorizare și combatere a bolilor infecțioase emergente.
Retragerea SUA din OMS amenință coordonarea globală în crize sanitare
Retragerea SUA din OMS are potențialul de a destabiliza structurile internaționale de răspuns la pandemii și de a reduce eficiența coordonării între state în situații de urgență sanitară.
În acest context, rămâne incert modul în care comunitatea internațională va compensa lipsa contribuțiilor americane și ce alternative vor fi găsite pentru a menține un nivel adecvat de pregătire globală.
Sursă: World Health Organization (2026).
