Subvențiile Rabla Plus: dimensiunea reală
Programul Rabla Plus, gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), a oferit în ultimii ani ecotichete care au ajuns la aproximativ 10.000 euro per vehicul electric (valorile au variat în funcție de ediție).
În 2023, bugetul total alocat programului pentru vehicule electrice a fost de ordinul sutelor de milioane de lei, cu mii de autoturisme finanțate.
Fapt: piața de vehicule electrice din România crește semnificativ în anii cu finanțare consistentă și încetinește când bugetul se reduce.
Interpretare economică: piața este sensibilă la stimulente.
Costul pe kilometru: electric vs benzină
Scenariu mediu România (2026)
Consumul mediu:
- Electric: 15–18 kWh / 100 km
- Benzină: 6,5–7 l / 100 km
Preț estimativ:
- Energie electrică domiciliu: ~0,80–1,00 lei/kWh
- Benzină: ~7 lei/l
Calcul simplificat:
Electric:
17 kWh × 0,90 lei ≈ 15,3 lei / 100 km
Benzină:
7 l × 7 lei = 49 lei / 100 km
Diferență: aproximativ 3x mai mic cost energetic pentru electric în condiții ideale (încărcare acasă).
Limitare: la stații rapide publice, costul/kWh poate dubla sau tripla valoarea domestică.
TCO pe 5 ani (model orientativ)
Ipoteză:
- 15.000 km/an
- 75.000 km în 5 ani
Economie combustibil estimativă:
(49 – 15) lei × 750 = ~25.500 lei economisiți în 5 ani
Diferență preț achiziție:
Vehicul electric vs echivalent benzină: adesea 8.000–12.000 euro.
Fără subvenție, amortizarea strict din economie de energie este dificilă în 5 ani.
Cu subvenție, ecuația devine favorabilă.
Deprecierea și riscul bateriei
Bateria reprezintă 30–40% din valoarea vehiculului electric.
Durata de viață este în general garantată 8 ani sau 160.000 km.
Valoarea de revânzare este încă volatilă, iar piața second-hand electrică este în formare.
Acest factor introduce incertitudine în modelul economic.
Impact bugetar și echitate fiscală
Subvențiile sunt finanțate din fonduri publice (inclusiv venituri din certificate de emisii CO₂).
Întrebarea economică legitimă:
este eficient ca statul să subvenționeze achiziția unui bun durabil pentru persoane cu capacitate financiară relativ peste medie?
Argument pro: accelerarea tranziției și reducerea emisiilor urbane.
Argument critic: distorsiune de piață și redistribuire regresivă.
Mix energetic și reducerea reală a emisiilor
România are un mix electric cu nuclear, hidro și regenerabile, ceea ce susține avantajul climatic al electrificării transportului comparativ cu statele dependente de cărbune.
Reducerea emisiilor este reală la nivel local (zero emisii tailpipe).
La nivel sistemic, depinde de producția de energie.
Mașina electrică oferă un avantaj energetic clar în exploatare, în special pentru utilizatorii care pot încărca la domiciliu. Diferența de cost pe kilometru față de un vehicul pe benzină este semnificativă în aceste condiții.
Modelul economic devine însă sensibil în absența subvențiilor. Diferența de preț la achiziție rămâne ridicată, iar amortizarea strict prin economii de energie necesită un orizont mai lung sau un volum anual mare de kilometri.
Piața românească de vehicule electrice crește, dar ritmul este corelat direct cu nivelul finanțării publice. Această dependență indică o etapă de tranziție, nu una de maturitate deplină.
În prezent, mobilitatea electrică în România este fezabilă economic în anumite scenarii – nu universal. Iar diferența dintre politică publică și sustenabilitate de piață este exact spațiul în care se joacă viitorul acestei tehnologii.
