Uleiul de măsline extravirgin este unul dintre cele mai studiate alimente din istoria nutriției. Beneficiile sale cardiovasculare sunt bine documentate. Asocierea cu dieta mediteraneană l-a plasat constant în topul recomandărilor pentru longevitate și sănătate metabolică. Dar mecanismul precis prin care ar putea proteja creierul rămânea neclar — și, mai important, nu se știa dacă toate tipurile de ulei de măsline produc același efect. Un studiu publicat pe 24 ianuarie 2026 în Microbiome, realizat în cadrul proiectului PREDIMED-Plus, a adus primul răspuns prospectiv la aceste întrebări.
Studiul și cohorta
Echipa condusă de Jiaqi Ni de la Universitat Rovira i Virgili din Spania a analizat date de la 656 de adulți cu vârste între 55 și 75 de ani, supraponderali sau obezi, cu sindrom metabolic — o combinație de factori de risc care include tensiune arterială crescută, glicemie ridicată, exces de grăsime abdominală și valori anormale ale colesterolului. Participanții au fost urmăriți timp de doi ani în cadrul studiului PREDIMED-Plus, un proiect clinic major care analizează efectele dietei mediterane cu restricție calorică.
La baseline și la finalul celor doi ani, participanții au completat teste cognitive — memorie, limbaj, rezolvare de probleme — și au furnizat probe de scaun pentru analiza microbiomului intestinal. Consumul de ulei de măsline a fost înregistrat și clasificat: virgin sau rafinat.
Rezultatele: tipul uleiului contează decisiv
Participanții care consumau ulei de măsline virgin au arătat îmbunătățiri ale funcției cognitive și o diversitate mai mare a microbiomului intestinal pe parcursul celor doi ani. Cei care consumau ulei de măsline rafinat au prezentat o diversitate microbiotică mai redusă în timp — exact opusul.
Diferența dintre cele două tipuri de ulei este fundamentală: uleiul de măsline virgin și extravirgin păstrează polifenolii — compuși bioactivi ca oleocanthalul și oleuropeina — care se pierd în procesul de rafinare. Uleiul rafinat, mai ieftin și mai stabil termic, nu conține acești compuși în cantități semnificative.
Bacteria mediator: Adlercreutzia
Cel mai specific rezultat al studiului a fost identificarea unui genus bacterian — Adlercreutzia — care apărea în concentrații semnificativ mai mari la participanții care consumau ulei virgin și care parea să medieze aproximativ jumătate din beneficiul cognitiv. Adlercreutzia este o bacterie producătoare de echol — un metabolit al izoflavonelor cu proprietăți antiinflamatoare și neuroprotectoare.
Mecanismul propus: polifenolii din uleiul extravirgin hrănesc bacterii benefice din intestin, inclusiv Adlercreutzia, care produc la rândul lor metaboliți cu efect antiinflamator și neuroprotector. Aceștia ajung la creier prin axa intestin-creier, reducând inflamația neurală și potențial încetinind declinul cognitiv.
Acesta este primul studiu prospectiv uman care analizează specific triada ulei de măsline — microbiom intestinal — funcție cognitivă în aceeași cohortă, pe o perioadă de doi ani. Studiile anterioare fie analizaseră individual aceste relații, fie fuseseră de scurtă durată.
Context și limitări
Studiul este observațional — nu poate stabili cauzalitate certă. Participanții cu sindrom metabolic nu sunt reprezentativi pentru toată populația. Consumul de ulei a fost auto-raportat, cu posibile erori. Și beneficiile cognitive observate sunt modeste — nu vorba de o recuperare dramatică, ci de o pantă mai lentă a declinului în doi ani.
Dar relevanța practică a mesajului este simplă: nu tot uleiul de măsline e echivalent. Versiunea rafinată — mai ieftină, mai comună în gătitul industrial și în multe restaurante — nu produce aceleași efecte. Dacă beneficiile pentru creier sunt confirmate de studii ulterioare, distincția între extravirgin și rafinat capătă o greutate clinică pe care marketingul o anunțase, dar știința o demonstra abia acum.
