Pe rețelele sociale, apa carbogazoasă a căpătat în ultimii ani o reputație duală: unii influenceri o prezintă ca secret al greutății ideale, alții o acuză că îngrașă. Niciuna dintre afirmații nu era susținută solid de date clinice. Un studiu publicat în ianuarie 2025 în BMJ Nutrition, Prevention & Health de dr. Akira Takahashi din Japonia a adus primul răspuns formal — și a generat o dezbatere care continuă în 2026.
Mecanismul propus: CO2 și metabolismul glucozei
Takahashi a pornit de la o observație din nefrologie: în hemodializă, când CO2 intră în sânge prin procesul de filtrare, globulele roșii cresc absorbția de glucoză. Mecanismul implică enzima anhidraza carbonică, care convertește CO2 în bicarbonat, creând un mediu alcalin în interiorul celulei roșii — care la rândul său stimulează transportul glucozei în celulă.
Ipoteza: același proces ar putea apărea când bei apă carbogazoasă, CO2-ul trecând din stomac în circulația sanguină. Dacă celulele absorb mai multă glucoză, nivelul de zahăr din sânge scade temporar. Iar când glicemia e mai scăzută între mese, corpul ar arde mai eficient grăsimile ca sursă de energie.
Concluzia studiului: efectul există, dar e mic
Analiza lui Takahashi — publicată în BMJ Nutrition, Prevention & Health — confirmă că mecanismul este plauzibil biologic. Nivelurile de zahăr din sânge scad temporar după consumul de apă carbogazoasă, consistent cu ipoteza. Dar efectul este mic. Autorul însuși a scris explicit: „Apa carbogazoasă nu este o soluție independentă pentru pierderea în greutate.”
Studiul are limitări semnificative recunoscute chiar de autor: este o analiză a unui singur cercetător, se bazează parțial pe date din 2004, nu include monitorizare continuă a glicemiei și nu testează direct efectul pe greutatea corporală. ScienceDaily a reprodus concluzia în aprilie 2026: efectul metabolic există, dar este minimal și nu poate substitui dieta și exercițiul fizic.
Ce face de fapt apa carbogazoasă
Dincolo de mecanismul glucozei, există câteva efecte documentate mai solid. Apa carbogazoasă poate crește senzația de sațietate — bulele extind stomacul și trimit semnale de plinătate mai repede. Poate înlocui băuturile îndulcite — trecerea de la suc sau sifon cu zahăr la apă minerală reduce aportul caloric semnificativ, dar asta nu e un efect al CO2-ului, ci al eliminării zahărului. Hidratarea în sine — indiferent de tip — ajută la controlul apetitului. Studii anterioare au arătat că două pahare de apă înainte de masă reduc aportul caloric și contribuie la pierderea în greutate.
Există și o afirmație opusă care circulă din 2017: un studiu pe șobolani masculi și 20 de oameni a sugerat că băuturile carbogazoase cresc grelina — hormonul foamei. Dar acest studiu nu a fost niciodată replicat și nu implică apa minerală simplă, ci băuturile carbogazoase în general.
Răspunsul clar
Apa carbogazoasă neîndulcită nu îngrașă. Nu este o cauză documentată a creșterii în greutate. Poate produce un efect metabolic minor prin absorbția glicemiei, dar efectul este prea mic pentru a fi o strategie de slăbit în sine. Valoarea ei reală în managementul greutății este ca înlocuitor pentru băuturile cu zahăr și ca instrument de hidratare care poate reduce ușor apetitul.
Dacă bei apă carbogazoasă în loc de suc, sifon sau băuturi energizante — da, te ajută la greutate. Dacă o adaugi lângă o dietă nesănătoasă în speranța că CO2-ul face treaba — nu.
