Există o corelație pe care datele o confirmă, dar pe care puțini o văd formulată explicit: când particulele fine din aerul urban cresc, spitalele din România se umplu. Nu metaforic. Numeric, documentat, cu internări care cresc proporțional cu fiecare salt al indicelui de poluare.
Un studiu realizat de cercetători de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Academia de Studii Economice din București, prezentat în octombrie 2023, a cuantificat pentru prima dată această relație în contextul Capitalei. Concluzia: o creștere de 10 µg/m³ a concentrației medii lunare de PM2.5 generează între 90 și 938 de internări suplimentare pe lună pentru afecțiuni respiratorii. Același salt produce între 26 și 1.392 de internări suplimentare pentru boli cardiovasculare. Și — cel mai surprinzător rezultat — o creștere cu 10 µg/m³ a PM2.5 duce la 10 internări suplimentare pentru accident vascular cerebral, un număr considerat semnificativ statistic pentru o afecțiune cu impact devastator.
Bucureștiul, în date concrete
Conform Raportului mondial privind calitatea aerului publicat de IQAir în martie 2026, România ocupă locul 67 global la poluarea cu PM2.5, cu o medie anuală de 15,4 micrograme pe metru cub — de trei până la cinci ori peste limita considerată sigură de Organizația Mondială a Sănătății, care e de 5 µg/m³. Bucureștiul înregistrează o medie de 14,8 µg/m³, dar în lunile ianuarie-februarie, nivelurile depășesc de cinci până la șapte ori limita recomandată de OMS.
Raportul AerArs, care analizează date din trei zone ale Capitalei — Giulești-Bucureștii Noi, Rahova-Ferentari și Colentina-Fundeni — pe intervalul noiembrie 2023 – noiembrie 2024, a documentat o creștere medie de 14,77 µg/m³ a poluării cu PM2.5 față de vară. Sursa principală în sezonul rece: încălzirea rezidențială, responsabilă de 70% din poluarea cu particule fine, urmată de consumul suplimentar de carburant — 15%.
Costul pe care nu-l vedem în factură
Dincolo de cifre medicale, există și un cost economic. Poluarea aerului este asociată în România cu aproximativ 20.370 de decese anuale, conform State of Global Air 2025 — o rată de 54 de decese la 100.000 de locuitori, aproape triplă față de media UE de 21 la 100.000. Costurile de sănătate generate de poluarea aerului în București sunt printre cele mai ridicate din Europa: aproximativ 3.000 de euro per locuitor, după Londra, conform aceleiași surse.
95% dintre decesele asociate poluării aerului în România sunt cauzate de boli netransmisibile: cardiovasculare, demență și cancer. Nu gripă, nu infecții acute. Boli cronice, agravate lent, invizibil, de aerul pe care îl respirăm iarna.
Ce nu funcționează
Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului — calitateaer.ro — există și furnizează date în timp real. Problema e că numărul stațiilor de monitorizare rămâne insuficient pentru acoperirea reală a marilor orașe, iar datele nu sunt corelate sistematic cu internările din spitale. Raportul de implementare a politicilor de mediu al Comisiei Europene din 2025 avertizează explicit că România nu respectă angajamentele de reducere a emisiilor de NOx și PM2.5 pentru perioada 2020–2029 și că lipsa punctelor de monitorizare complică evaluarea reală a situației.
Planul integrat de calitate a aerului pentru București a fost anunțat de Primăria Capitalei în mai 2026 și urmează să fie supus aprobării Consiliului General până la finalul lunii august. Documentul există. Ce lipsește e urgența cu care ar trebui tratat.
