Orașele care caută soluții pentru caniculă primesc la Atena un experiment la o scară rar întâlnită în Europa: fostul aeroport Ellinikon este transformat într-un parc urban de 200 de hectare, cu peste 30.000 de arbori, aproximativ trei milioane de arbuști și un sistem care reutilizează apa uzată pentru irigații.
Parcul ar urma să se deschidă publicului la începutul lui 2027, iar infrastructura proiectului va continua să fie dezvoltată până în 2030.
Dimensiunea atrage atenția, dar miza reală nu este numărul copacilor. Atena încearcă să transforme un teren imens, mineralizat și construit pentru aviație într-o piesă de infrastructură climatică.
Într-o capitală obișnuită cu veri foarte fierbinți, parcul trebuie să facă simultan trei lucruri: să răcească, să consume puțină apă și să ofere spațiu public.
Parcul urban din Atena va acoperi fostul aeroport
Proiectul prezentat pe 14 august prevede ca aproximativ 70% din suprafață să fie acoperită de vegetație. Cele 200 de hectare îl plasează printre cele mai mari proiecte recente de regenerare verde urbană din Europa.
Planul include peste 30.000 de arbori și aproximativ trei milioane de arbuști. Vegetația este integrată într-un sistem mai larg de răcire a spațiului.
Traseele denumite „cool routes” sunt proiectate pentru temperaturi care pot fi cu până la patru grade Celsius mai mici decât în zonele asfaltate din vecinătate.
Aceasta este diferența dintre un parc decorativ și infrastructura climatică. Copacul nu este numai obiect de peisagistică. Umbra lui modifică temperatura la nivelul pietonului.
Atena vrea verdeață fără să transforme parcul într-un mare consumator de apă
Problema oricărui parc mare într-un climat fierbinte este apa. Dacă vegetația cere volume uriașe de apă potabilă, proiectul poate muta presiunea climatică din aer spre rețea.
Ellinikon încearcă să evite acest conflict. Complexul include o instalație capabilă să trateze 7.000 de metri cubi de apă uzată pe zi și un rezervor de 10.000 de metri cubi.
Apa tratată va alimenta sistemul de irigații. Tehnologia de control inteligent ar putea reduce consumul de apă pentru irigare cu până la 90%, conform datelor prezentate pentru proiect.
Dezvoltatorul proiectului descrie reutilizarea apei uzate drept una dintre componentele centrale ale sistemului de management al apei.
Este o soluție importantă într-un oraș unde un parc climatic nu poate depinde de ideea că apa va rămâne mereu ieftină și abundentă.
Un aeroport devine rezervor de umbră
Transformarea Ellinikon are și o puternică încărcătură urbanistică. Aeroporturile sunt suprafețe dominate de beton, asfalt, piste și clădiri. Ele acumulează căldură și întrerup continuitatea ecologică.
Înlocuirea unei asemenea suprafețe cu arbori, sol și trasee umbrite schimbă bilanțul termic al locului. Apa poate fi reținută mai bine, iar vegetația oferă habitat pentru insecte și păsări.
Proiectul nu trebuie idealizat. Ellinikon face parte dintr-o dezvoltare imobiliară uriașă, cu locuințe, spații comerciale și infrastructură nouă. Impactul final trebuie judecat după întregul ansamblu, nu numai după imaginile parcului.
Dar exact această combinație îl face relevant. Un mare proiect imobiliar poate trata spațiul verde ca decor între clădiri sau îl poate proiecta drept infrastructură funcțională.
Bucureștiul are terenuri, dar pierde timp și umbră
Comparația cu Bucureștiul este inevitabilă. Capitala României are terenuri mari abandonate sau slab utilizate, cartiere cu deficit de arbori și zone în care asfaltul domină aproape complet spațiul public.
În același timp, Registrul Spațiilor Verzi rămâne o problemă administrativă nerezolvată complet, iar planurile pentru refugii climatice și răcire urbană avansează lent.
Atena nu poate fi copiată mecanic. Are altă climă, alt buget, alt regim al terenurilor și un proiect finanțat printr-o dezvoltare foarte mare.
Lecția utilă este însă simplă. Orașele nu mai pot calcula valoarea unui teren exclusiv prin câți metri pătrați pot construi pe el. Într-o vară de 40 de grade, umbra are valoare economică, sanitară și socială.
Fostul aeroport Ellinikon a fost cândva o poartă prin care oamenii plecau din Atena. În următorii ani, 200 de hectare din el ar putea deveni unul dintre locurile în care atenienii se vor refugia tocmai atunci când orașul devine prea fierbinte.
