În apa rece a unei peșteri, sub un baraj sau în largul Mangaliei, o greșeală nu se corectează simplu. Jenő Szabó trăiește de peste trei decenii într-o lume în care fiecare gest are consecințe. Este Master Scuba Diver, cel mai înalt nivel recreațional NAUI înaintea traseului profesional, instructor și formator. Este și speolog marin, cercetător biolog marin și scafandru profesionist. Este singurul român care lucrat cu Jacques-Yves Cousteau pe Dunăre, a condus cercetări subacvatice la Callatis și a format multe generații de scafandri.
Fiul său, Kolos Szabó, a intrat în apă de la șapte ani. Astăzi este instructor și scafandru profesionist. Cei doi împart aceeași pasiune, dar și partea mai puțin romantică a meseriei: disciplina, intervențiile tehnice și munca sub apă.
Pe 22 septembrie 2026, TVR 1 difuzează documentarul „Jenő, scafandrul romantic”. Filmul oferă pretextul potrivit pentru o întrebare mai mare: cum ajunge un copil fascinat de peșteri să transforme scufundarea în profesie, cercetare și moștenire de familie?
De la peșteri inundate la Cousteau și calificarea de instructor
La început nu a fost marea. Au fost peșterile. Jenő povestește că pasiunea pentru scufundare s-a născut din speologie, în perioada în care explora galerii inundate. Pentru a trece de sifoane, trebuia să intre sub apă. Echipamentele erau greu de găsit în România comunistă, iar o parte dintre soluții erau improvizate.
Parcursul lui Jenő Szabó în cercetare și scufundări arată cât de repede a ieșit povestea din zona unui hobby. A absolvit Facultatea de Geologie din Cluj. În 1994 a obținut brevetul internațional de instructor. NAUI îl listează cu numărul profesional 33607.
Master Scuba Diver este nivelul recreațional de vârf în sistemul NAUI. Dincolo de el începe traseul de leadership: Divemaster, Instructor și nivelurile superioare de formare. În cazul lui Jenő, această graniță a fost depășită de mult. A devenit instructor, formator și om de teren.
La începutul anilor ’90 a ajuns în echipa lui Jacques-Yves Cousteau. Expediția a urmărit bazinul Dunării și poluarea de-a lungul fluviului. Cooperarea s-a întins, cu întreruperi, pe aproape doi ani.
Întâlnirea cu Cousteau este episodul care atrage imediat atenția. Mai important este ce a urmat după ea. Jenő nu și-a construit cariera din amintirea unei expediții celebre. A continuat să se scufunde, să cerceteze și să formeze oameni.
Callatis: locul unde scufundarea a devenit arheologie
Callatis este unul dintre capitolele esențiale ale acestei cariere. Orașul antic de la Mangalia este cunoscut de secole, iar cercetările arheologice subacvatice din zonă au o istorie mai veche. Jenő intră într-o etapă modernă, în care localizarea vestigiilor a fost reluată cu sonar, scafandri și instrumente noi.
În 2004, o echipă condusă de el a început investigații în largul Mangaliei. În 2007, cercetarea a fost reluată împreună cu specialiști din România și Ungaria. Scanările au indicat mai multe anomalii pe fundul mării. Verificările subacvatice au scos la iveală piese și structuri atribuite zonei vechiului Callatis.
Documentarea publică despre proiect arată și o problemă tipic românească: banii. Cercetările au fost întrerupte, reluate și susținute parțial prin resurse private și sponsorizări. O parte din scanări și verificări nu a putut fi continuată la amploarea dorită.
Jenő a avut un rol central în localizarea și cartografierea zonei cercetate. A conduce o asemenea operațiune înseamnă mai mult decât a coborî cu o butelie. Înseamnă orientare, măsurători, siguranță, înregistrarea poziției, interpretarea anomaliilor și lucru coordonat cu arheologii.
Sub apă, arheologia nu iartă graba. Un obiect scos fără context poate pierde chiar informația care îl făcea valoros. O structură interpretată prea repede poate fi ruină sau simplă formațiune naturală. De aceea, scufundarea științifică cere metodă, nu doar curaj.
Scafandrul profesionist repară ce alții folosesc fără să vadă
Imaginea publică a scufundării vine din vacanțe, recife și apă limpede. Scufundarea comercială arată complet diferit. Aici apar beton, oțel, cabluri, vane, conducte, prize de apă și vizibilitate foarte slabă.
Jenő și Kolos sunt scafandri profesioniști. Munca lor se leagă și de zona de commercial diving, unde o imersiune poate însemna inspecție, reparație sau intervenție tehnică. Nu există pești exotici în fișa lucrării. Există obiective, proceduri și toleranțe.
Portofoliul HEIDI de lucrări subacvatice profesionale arată ce înseamnă această meserie în practică. Echipa lucrează în România din 1993 și declară peste 100 de proiecte finalizate. Serviciile includ inspecții de baraje, hidrocentrale și rezervoare, sudură subacvatică, betonări, reparații și lucrări la conducte.
Apar și intervenții la stații de pompare, curățarea prizelor de apă, montajul structurilor submerse și inspecțiile cu ROV. Un proiect prezentat public a urmărit starea betonului și a rosturilor unui baraj la 40 de metri adâncime. Altul a vizat integritatea unei conducte industriale care traversează un râu.
Aceasta este partea care explică cel mai bine profesionalismul lui Jenő și Kolos. În scufundarea comercială, eroarea nu strică o fotografie. Poate afecta o instalație, o lucrare hidrotehnică sau viața scafandrului.
Regulile devin reflex. Echipamentul se verifică. Există scafandru de rezervă. Intervenția se documentează. Mișcările se execută după procedură, chiar atunci când vizibilitatea este aproape zero.
Îi cunosc pe amândoi. Jenő este omul care m-a introdus în tainele scufundărilor de agrement. Prima lecția care mi-a rămas nu ține de spectacolul adâncului. Ține de disciplină. Sub apă, siguranța nu se negociază, iar improvizația se plătește pe loc.
Kolos: pasiunea moștenită a devenit meserie
Kolos nu a descoperit lumea tatălui său la maturitate. A început să facă scufundări de la șapte ani. Astăzi coordonează activități la My Lake, la Dalnic, instruiește oameni și lucrează ca scafandru profesionist.
În 2025 și 2026, AGERPRES l-a prezentat în proiecte care combină scufundarea cu educația și intervenția socială. „Experience For All” oferă copiilor instituționalizați și celor din medii vulnerabile acces la activități în natură și la lumea subacvatică.
La Dalnic, Kolos a dus mai departe și ideea că aproape orice activitate de la suprafață poate fi reinterpretată sub apă. Au apărut galerii subacvatice, un bar, activități educaționale și programe pentru începători. În 2026, zece fotografii cu biserici din județul Covasna au fost instalate la aproximativ trei metri adâncime.
Partea ludică atrage publicul. În spate rămâne aceeași disciplină tehnică. Kolos vorbește despre sudură și turnare de beton sub apă cu aceeași naturalețe cu care-i explică unui copil despre mască și regulator.
Legătura dintre tată și fiu este mai interesantă tocmai pentru că nu seamănă cu o copie. Jenő a construit infrastructura, centrul și o mare parte din metodologia de lucru. Kolos a preluat experiența și a dus-o către proiecte sociale, turism subacvatic și noi forme de educație.
Amândoi rămân însă legați de aceeași regulă: scufundarea este frumoasă abia după ce este sigură.
De la delfini și TUSMA la un lac construit pentru a forma oameni
O altă schimbare de direcție a venit după contactul lui Jenő cu delfinii. El a studiat comunicarea prin sunete în mediul subacvatic și a dezvoltat ulterior proiecte pentru copii cu nevoi speciale.
În 2017, Centrul de Cercetări Subacvatice a finalizat forma de lucru numită TUSMA, Terapia cu Unde Sonore în Mediul Acvatic. Metoda combină stimularea sonoră sub apă cu elemente folosite în programe de recuperare. Jenő a colaborat și cu specialiști din zona medicinei de recuperare pentru evaluarea acestei abordări.
Lacul de la Dalnic a devenit locul unde multe dintre firele biografiei se întâlnesc. Are până la aproximativ nouă metri adâncime și este folosit pentru cursuri, scufundări de agrement, activități educaționale și proiecte pentru copii. Acolo lucrează astăzi și Kolos.
În jurul apei au apărut și proiecte de educație ecologică. Relația dintre om și apă nu se termină odată cu ieșirea din lac. România are nevoie de oameni care înțeleg ce se petrece sub apă, de la infrastructură până la protecția râurilor și biodiversitatea ecosistemelor de apă dulce.
Biografia lui Jenő pare, la prima vedere, o colecție de episoade greu de pus în aceeași cutie: peșteri, Cousteau, Callatis, baraje, delfini, copii, terapii și plauri. Firul comun este însă simplu. Apa nu a fost niciodată fundalul.
A fost locul în care a muncit, a cercetat și a învățat oameni.
Iar faptul că, Kolos continuă astăzi sub apă spune poate mai mult decât orice titlu profesional. O pasiune devine cu adevărat moștenire atunci când generația următoare nu o păstrează într-o vitrină. O folosește și o îmbunătățește!
