Când folosești un chatbot, răspunsul apare aproape instantaneu. În spatele ecranului funcționează însă clădiri pline de procesoare care consumă electricitate și au nevoie de sisteme de răcire.
Relația dintre centre de date și consum de apă devine tot mai importantă pe măsură ce inteligența artificială se extinde.
O analiză globală a 9.347 de centre de date arată că 25% sunt amplasate în regiuni unde cererea de apă poate depăși resursele disponibile cel puțin o lună anual.
Într-un scenariu climatic cu temperaturi globale cu 3°C mai mari decât nivelul preindustrial, proporția ar putea crește la 33% pentru aceleași amplasamente.
Cercetarea a fost publicată în Environmental Science & Technology la 24 septembrie 2026 și prezentată de American Chemical Society la 19 octombrie.
Rezultatul nu înseamnă că centrele de date au provocat deficitul de apă. Arată unde infrastructura digitală se suprapune peste presiuni hidrologice deja existente.
Centre de date și consum de apă: ce arată harta celor 9.347 de instalații
Cercetătorii au comparat amplasamentele centrelor de date cu disponibilitatea regională a apei și cu cererea provenită din gospodării, agricultură, industrie și producerea energiei.
Modelul a evaluat deficitul la scară lunară, folosind pentru referința istorică perioada 2001–2010.
Dintre cele 9.347 de centre analizate, 2.315 se aflau în regiuni care prezentau deficit de apă cel puțin o lună pe an, potrivit simulărilor.
Mai precis, 961 erau amplasate în zone cu deficit între una și patru luni, 831 între cinci și opt luni, iar 523 între nouă și douăsprezece luni.
Astfel, aproximativ 6% dintre instalații se află în regiuni afectate de deficit aproape tot anul.
Aceste cifre nu reprezintă măsurători ale apei consumate efectiv de fiecare centru de date.
Autorii au analizat expunerea amplasamentelor la deficit regional, nu volumul individual de apă folosit pentru răcire.
Distincția este explicită în cercetarea originală publicată în Environmental Science & Technology.
De ce inteligența artificială concurează indirect cu alte utilizări ale apei
Centrele de date au sisteme tehnice diferite, iar necesarul de apă depinde de tehnologia de răcire și de condițiile locale.
Unele folosesc răcire evaporativă, altele sisteme cu circuite închise sau metode care reduc consumul direct de apă.
În plus, producerea electricității necesare poate avea propria amprentă asupra resurselor hidrologice.
Noua cercetare identifică suprapuneri geografice cu mari categorii de consumatori.
Pentru 41% dintre centrele analizate, cel mai mare consumator regional de apă este sectorul municipal.
În alte 28% dintre cazuri, agricultura reprezintă categoria dominantă. Industria prelucrătoare și producerea energiei reprezintă alte surse importante de cerere.
Întrebarea este dacă un centru de date nou reduce automat apa disponibilă gospodăriilor.
Nu. Impactul depinde de consumul real, sursa de alimentare, infrastructura locală, tehnologia de răcire și capacitatea bazinului hidrografic.
Dar amplasarea într-o regiune deja vulnerabilă obligă operatorii și autoritățile să evalueze atent aceste aspecte.
O instalație eficientă energetic nu este neapărat eficientă în utilizarea apei.
Ce se schimbă într-o lume mai caldă cu trei grade
Autorii au analizat și un scenariu climatic în care temperatura medie globală este cu 3°C peste nivelul preindustrial.
În aceste condiții, aproximativ o treime dintre amplasamentele existente ar putea ajunge în regiuni cu deficit sezonier de apă.
Nu este o prognoză conform căreia o treime din centrele de date vor rămâne fără apă sau își vor opri activitatea.
Scenariul păstrează amplasamentele identificate și examinează modificarea condițiilor hidrologice.
Nu include o prognoză completă a noilor centre care vor fi construite până atunci.
Încălzirea poate modifica precipitațiile, evaporația și disponibilitatea sezonieră a resurselor. În paralel, consumul altor sectoare poate evolua.
Rezultatul indică vulnerabilitate regională, nu faliment tehnologic inevitabil.
O altă limitare importantă este lipsa unei baze globale standardizate care să conțină consumul efectiv de apă al fiecărui centru de date.
Ce relevanță are această cercetare pentru România
România are regiuni afectate de secetă și presiuni asupra resurselor de apă, dar analiza globală nu oferă în comunicatul său un bilanț separat al centrelor românești.
Prin urmare, nu putem afirma că un anumit centru de date din București sau din alt oraș consumă mai multă apă decât permite resursa locală.
Pentru România, valoarea practică a cercetării privește criteriile de autorizare.
Un proiect nou ar trebui evaluat nu doar după puterea electrică solicitată, ci și după necesarul de apă, sursa de alimentare și vulnerabilitatea bazinului hidrografic.
Într-un articol despre energia consumată de centrele de date AI a fost analizată presiunea asupra infrastructurii electrice. Noua cercetare adaugă perspectiva distribuției geografice a resurselor de apă.
Transparența consumului ar ajuta autoritățile să compare investițiile și să anticipeze conflictele dintre utilizatori.
Ar fi necesare date privind consumul anual, vârfurile sezoniere și capacitatea de reutilizare a apei.
Pe ecran, inteligența artificială pare să nu ocupe spațiu. În realitate, fiecare centru de date este construit într-un loc concret, unde apa este deja împărțită între oameni, agricultură și ecosisteme.
