Două case identice pot avea facturi de încălzire diferite, deși proprietarii urmăresc aceeași temperatură interioară. Unul utilizează o centrală pe gaz, celălalt o pompă de căldură. Diferența nu este stabilită exclusiv de eficiența aparatelor, ci și de tarifele energiei și de caracteristicile clădirii.
Comparația pompă de căldură versus centrală pe gaz devine tot mai relevantă în România. Raportul Heat Pump Monitor 2026, publicat de Agenția Internațională pentru Energie (IEA), arată că pompele de căldură pot fi competitive economic pe durata utilizării, dar investiția inițială rămâne ridicată.
Pentru o casă cu un necesar anual de 12.000 kWh de căldură, o pompă cu eficiență sezonieră SCOP 3,2 consumă aproximativ 3.750 kWh de electricitate. O centrală cu randament de 92% necesită aproximativ 13.043 kWh de gaz. Care variantă este mai ieftină depinde de prețul fiecărei unități de energie.
Pompă de căldură versus centrală pe gaz: diferența fundamentală de eficiență
O centrală pe gaz produce căldură prin arderea combustibilului.
O pompă de căldură transferă energia termică din aer, sol sau apă către instalația de încălzire, utilizând electricitate.
Din acest motiv, poate furniza mai multe unități de energie termică pentru fiecare unitate de electricitate consumată.
Indicatorul SCOP descrie eficiența sezonieră estimată în condițiile unui anumit regim de funcționare.
Un SCOP de 3,2 înseamnă că sistemul livrează, în medie, 3,2 kWh de căldură pentru fiecare kWh electric utilizat în condițiile de referință.
Randamentul unei centrale moderne pe gaz se poate situa aproape de 90–95%, în funcție de instalație și de regimul de funcționare.
Aceste valori nu reprezintă performanța garantată a oricărui echipament.
O pompă aer-apă poate avea eficiență diferită la temperaturi exterioare scăzute sau când trebuie să încălzească apa la temperaturi ridicate.
O casă slab izolată, cu radiatoare dimensionate pentru temperaturi mari, poate necesita intervenții suplimentare.
Cât costă încălzirea unei case: două scenarii calculate
Pentru comparație, presupunem un necesar anual de 12.000 kWh de căldură utilă.
Prima configurație folosește o pompă de căldură cu SCOP 3,2 și o centrală pe gaz cu randament de 92%.
La un preț ipotetic al electricității de 1,20 lei/kWh, pompa consumă 3.750 kWh și generează un cost anual de 4.500 de lei.
La un tarif ipotetic al gazului de 0,31 lei/kWh, centrala consumă 13.043 kWh, pentru un cost de aproximativ 4.043 de lei.
În acest scenariu, centrala pe gaz este mai ieftină la exploatare cu aproximativ 457 de lei anual.
În al doilea scenariu, presupunem o pompă mai eficientă, cu SCOP 4, și un tarif electric de 1,05 lei/kWh.
Consumul anual al pompei scade la 3.000 kWh, iar costul ajunge la 3.150 de lei.
La același tarif ipotetic al gazului, centrala costă aproximativ 4.043 de lei.
În această configurație, pompa economisește aproximativ 893 de lei pe an.
Prețurile sunt ipoteze explicite pentru calcul, nu oferte comerciale verificate pentru noiembrie 2026.
Întrebarea este dacă pompa de căldură reduce automat factura oricărei gospodării. Nu. Rezultatul depinde de eficiență, tarife și necesarul termic.
Investiția inițială poate schimba complet rezultatul economic
IEA constată că echipamentele pentru pompe de căldură pot costa de două sau trei ori mai mult decât alternativele convenționale, uneori chiar mai mult.
Montajul poate adăuga cheltuieli comparabile cu prețul echipamentului, în anumite proiecte.
Costurile depind de puterea necesară, sistemul de distribuție a căldurii și complexitatea lucrărilor.
Pot apărea investiții în radiatoare, încălzire în pardoseală, instalații electrice sau izolarea locuinței.
Un calcul de recuperare trebuie să compare investiția suplimentară cu economiile anuale reale.
Presupunem, numai pentru exemplificare, că instalarea pompei costă cu 25.000 de lei mai mult decât alternativa pe gaz.
Dacă economisirea anuală este de 893 de lei, recuperarea simplă ar necesita aproximativ 28 de ani.
Calculul nu include dobânzi, întreținere, reparații, inflație, schimbarea tarifelor ori valoarea reziduală a echipamentelor.
Dacă tarifele se modifică, perioada de recuperare se poate schimba radical.
În unele situații, investiția poate fi justificată și prin răcirea locuinței vara sau prin eliminarea instalației de gaz.
Totuși, aceste avantaje trebuie evaluate separat și nu pot fi transformate într-o economie monetară universală.
Ce trebuie să verifice proprietarul înainte de alegerea sistemului
Primul pas este calcularea necesarului termic real al locuinței, nu selectarea aparatului numai după suprafața în metri pătrați.
Un specialist trebuie să evalueze izolarea, pierderile de căldură și temperatura necesară în instalația interioară.
Pentru pompele de căldură, trebuie analizată eficiența sezonieră în condiții apropiate celor din zona respectivă.
Contează și capacitatea sistemului de a furniza apă caldă menajeră.
Oferta trebuie să includă echipamentul, instalarea, adaptările, punerea în funcțiune și întreținerea estimată.
Pentru comparația corectă, ambele variante trebuie evaluate la același necesar de căldură utilă.
Raportul IEA din 2026 estimează că pompele de căldură au evitat utilizarea a aproximativ 53 de miliarde m³ de gaze naturale în 2025, în Europa, Japonia și China.
Această valoare privește un ansamblu de piețe, nu economiile unei locuințe românești.
Din perspectiva mediului, pompele elimină arderea gazului la locul utilizării, dar impactul climatic total depinde și de electricitatea consumată și de echipamente.
O centrală și o pompă pot încălzi aceeași cameră la 21°C. Diferența apare în consum, investiție și facturile acumulate de-a lungul anilor.
