Locuiești într-o regiune care ar putea fi afectată de secetă, inundații sau temperaturi extreme? Până acum, asemenea informații erau dispersate în rapoarte tehnice, greu de interpretat. O nouă platformă europeană permite compararea riscurilor climatice la nivel regional, inclusiv pentru România.
Harta riscurilor climatice, lansată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC), reunește informații pentru 1.366 de regiuni europene, 15 categorii de impact și patru niveluri de încălzire globală. Datele arată cum s-ar putea modifica expunerea populației, mortalitatea asociată unor riscuri și pierderile economice. Instrumentul este public și poate fi consultat gratuit.
Cum accesezi harta riscurilor climatice pentru România
Platforma se numește TRACE – Territorial Risk Assessment of Climate in Europe. A fost integrată în Risk Data Hub, instrumentul european pentru analiza riscurilor și pierderilor provocate de dezastre.
Pentru a consulta informațiile, intră în platforma europeană TRACE pentru evaluarea riscurilor climatice.
În interfața de explorare, selectează România și regiunea pe care dorești să o analizezi. Datele sunt organizate la nivel NUTS 3, corespunzător în România județelor și municipiului București.
Alege apoi categoria de impact care te interesează: secetă, incendii de vegetație, inundații, mortalitate asociată temperaturilor extreme sau alte riscuri disponibile.
Următorul pas este selectarea nivelului de încălzire globală. Instrumentul permite compararea rezultatelor pentru diferite scenarii climatice.
Poți observa cum se schimbă riscul între scenarii și cum se compară regiunea selectată cu alte teritorii europene. Datele pot fi consultate și descărcate în format tabelar.
Nu ai nevoie de pregătire în climatologie pentru a identifica principalele diferențe, dar interpretarea valorilor și a incertitudinilor necesită atenție.
Ce riscuri climatice poți verifica pe hartă
TRACE acoperă 15 domenii de impact, grupate în categorii care includ sănătatea populației, expunerea la fenomene periculoase și pagubele economice.
Printre fenomenele analizate se numără inundațiile fluviale și costiere, seceta, deficitul de apă, incendiile de vegetație și efectele temperaturilor extreme.
Există și indicatori pentru consecințele asupra infrastructurii de transport, ecosistemelor costiere și sănătății populației, inclusiv efectele poluării aerului.
Pentru mijlocul secolului, evaluările utilizează niveluri de încălzire globală de 1,5°C, 2°C și 3°C. Pentru sfârșitul secolului este inclus și scenariul de 4°C.
Aceste valori reprezintă niveluri ale încălzirii globale, nu creșteri ale temperaturii dintr-un anumit județ și nici prognoze pentru o zi concretă.
De exemplu, selectarea unui scenariu de 2°C nu înseamnă că temperatura Bucureștiului va crește uniform cu exact două grade. Modificările locale pot diferi considerabil de media globală.
O altă distincție esențială privește natura indicatorilor. Expunerea populației nu este identică cu numărul persoanelor care vor suferi efectiv pagube sau probleme medicale.
Un risc estimat rezultă din combinarea pericolului climatic cu expunerea și vulnerabilitatea. Nu reprezintă certitudinea producerii unui dezastru.
Ce ar putea însemna rezultatele pentru județul tău
Riscurile climatice diferă între regiunile României. Relieful, apropierea de mare, resursele de apă, urbanizarea și caracteristicile infrastructurii pot modifica expunerea la fenomene extreme.
În București, informațiile privind mortalitatea asociată căldurii și impactul temperaturilor asupra infrastructurii pot fi relevante pentru evaluarea adaptării urbane.
Pentru Constanța, analiza poate include fenomenele costiere și deficitul de apă. În regiunile traversate de cursuri importante de apă, indicatorii privind inundațiile fluviale pot oferi informații suplimentare.
Aceste exemple indică domenii care merită consultate, nu rezultate deja calculate pentru județele respective.
Cum poate folosi concret un cetățean aceste informații?
Un proprietar poate verifica riscurile regionale înaintea unei investiții importante într-o locuință. Un agricultor poate utiliza datele pentru a înțelege expunerea climatică pe termen lung. O administrație poate identifica domeniile unde sunt necesare evaluări și investiții suplimentare.
Totuși, harta TRACE nu stabilește dacă o anumită casă va fi inundată și nu certifică siguranța unui teren.
Pentru asemenea decizii sunt necesare hărți locale de hazard, documente urbanistice, informații hidrologice și evaluări tehnice individuale.
Ce nu îți spune harta și unde găsești informații suplimentare
Platforma europeană reprezintă un instrument de evaluare strategică. Nu înlocuiește prognozele meteorologice, avertizările hidrologice sau măsurătorile efectuate în timp real.
O hartă care arată un risc climatic ridicat pentru anul 2050 nu poate indica dacă în următoarea săptămână vor exista precipitații extreme.
De asemenea, nivelul estimat al pagubelor economice depinde de ipotezele privind dezvoltarea socio-economică și de măsurile de adaptare incluse în modelare.
Pentru România există și platforma națională RO-ADAPT, dezvoltată sub coordonarea Administrației Naționale de Meteorologie. Aceasta oferă indicatori climatici, hărți interactive, serii de date și evaluări sectoriale.
Platforma RO-ADAPT pentru analiza climatică a României poate completa comparațiile europene cu informații naționale.
Cea mai utilă abordare este compararea mai multor indicatori și verificarea metodologiei fiecăruia. Un risc climatic poate crește chiar dacă frecvența unui fenomen nu se modifică semnificativ, atunci când populația sau infrastructura expusă devine mai vulnerabilă.
Pentru decizii de construcție, investiții sau protecție a populației, interpretarea trebuie completată cu evaluările autorităților competente și, când este necesar, cu expertiză de specialitate.
Harta nu poate spune dacă locuința ta va fi afectată peste 20 de ani. Poate arăta însă ce amenințări merită investigate înainte ca ele să devină o problemă imposibil de ignorat.
