Poluare oras - Foto Ioana Unsplash

Două persoane aflate în același oraș pot respira aer cu niveluri diferite de poluare. Una locuiește lângă o arteră intens circulată, cealaltă într-o zonă rezidențială cu trafic redus. Indicele general afișat pentru oraș nu poate surprinde automat aceste diferențe.

Calitatea aerului din cartier poate fi evaluată orientativ prin datele stațiilor oficiale de monitorizare. Pe platforma calitateaer.ro, selectează stația relevantă pentru zona ta și verifică separat concentrațiile de PM2.5, PM10 și dioxid de azot (NO₂). România dispune de peste 100 de stații oficiale, iar datele sunt actualizate orar. Totuși, o stație nu măsoară automat poluarea de pe fiecare stradă din apropiere.

Cum verifici calitatea aerului din cartier pe platforma oficială

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) pune la dispoziția publicului informații despre poluanții măsurați în diferite regiuni ale României.

Primul pas este accesarea platformei calitateaer.ro și identificarea stațiilor de monitorizare din localitatea sau regiunea care te interesează.

Selectează o stație și verifică parametrii disponibili.

Nu toate stațiile măsoară aceiași poluanți. Unele sunt amplasate pentru monitorizarea traficului, altele pentru evaluarea fondului urban, industrial sau regional.

Prin urmare, alegerea stației trebuie făcută în funcție de întrebarea la care dorești să răspunzi.

Dacă te interesează poluarea asociată traficului, o stație amplasată lângă o arteră rutieră poate furniza informații mai relevante decât una situată într-o zonă de fond.

Dacă urmărești nivelul general al poluării urbane, datele unei stații de fond pot fi mai potrivite.

Verifică ora măsurătorii, unitatea de măsură și eventualele informații privind disponibilitatea datelor.

Platforma publică valori în timp aproape real, dar acestea pot fi supuse ulterior validării și certificării.

O valoare preliminară este utilă pentru orientarea zilnică, însă poate fi corectată după verificările oficiale.

PM2.5, PM10 și NO₂: ce arată fiecare poluant

Particulele PM2.5 au un diametru aerodinamic de cel mult 2,5 micrometri.

Dimensiunea lor permite pătrunderea profundă în sistemul respirator. Expunerea este asociată cu efecte asupra sănătății cardiovasculare și respiratorii.

Particulele PM10 includ particule cu diametrul aerodinamic de cel mult zece micrometri.

Ele pot proveni din resuspensia prafului, activități industriale, construcții, trafic și alte surse.

PM2.5 reprezintă o fracțiune a categoriei PM10, dar cele două valori trebuie interpretate distinct.

Dioxidul de azot, NO₂, este un gaz asociat proceselor de ardere.

În mediul urban, traficul rutier poate reprezenta o sursă importantă, alături de instalații de încălzire și alte activități care folosesc combustibili.

Concentrațiile de NO₂ pot varia semnificativ în apropierea drumurilor intens circulate.

De ce trebuie urmăriți separat acești poluanți?

Pentru că sursele, distribuția în spațiu și efectele asupra sănătății nu sunt identice.

Un indice general poate indica un nivel ridicat de poluare fără să explice imediat ce substanță determină acel rezultat.

Pe platforma oficială, indicele general al unei stații este determinat de cel mai ridicat indice specific dintre poluanții monitorizați.

Scala are șase niveluri, iar indicii sunt actualizați orar.

Ce valori recomandă OMS și cum trebuie comparate

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă pentru PM2.5 o concentrație medie anuală de maximum 5 micrograme pe metru cub și un nivel de referință de 15 micrograme pe metru cub pentru media zilnică.

Pentru PM10, valorile recomandate sunt 15 micrograme pe metru cub ca medie anuală și 45 pentru media zilnică.

În cazul NO₂, OMS recomandă 10 micrograme pe metru cub ca medie anuală și 25 pentru media zilnică.

Aceste valori sunt repere sanitare, nu echivalentul automat al limitelor juridice aplicabile în România.

Mai există o diferență esențială: intervalul de calcul.

O concentrație măsurată într-o singură oră nu trebuie comparată direct cu recomandarea pentru media anuală.

Nici depășirea punctuală a unei valori zilnice de referință nu poate fi stabilită prin simpla observare a unei măsurători orare.

Din octombrie 2026, România utilizează indicii orari pentru PM2.5 și PM10, ceea ce face mai vizibile episoadele scurte de poluare.

Modificarea metodei de afișare nu înseamnă că au fost schimbate automat toate standardele legale sau recomandările sanitare.

Pentru analiza expunerii pe termen lung trebuie consultate mediile calculate pe perioade mai mari.

De ce stația cea mai apropiată nu arată întotdeauna aerul pe care îl respiri

Distanța dintre locuință și stația de monitorizare nu este singurul criteriu relevant.

Clădirile, direcția vântului, traficul, relieful și sursele locale pot influența concentrațiile de poluanți.

O stație amplasată într-un parc poate înregistra valori diferite de cele existente la o intersecție intens circulată.

La fel, un episod local de ardere poate modifica temporar concentrația particulelor fără să fie reprezentativ pentru întregul oraș.

Pentru o interpretare mai bună, compară datele mai multor stații relevante și urmărește evoluția concentrațiilor pe câteva ore sau zile.

Observă dacă valorile cresc simultan în mai multe puncte sau dacă există un episod localizat.

Totuși, această comparație nu permite identificarea certă a unei surse de poluare.

Pentru atribuirea emisiilor sunt necesare măsurători suplimentare, informații meteorologice și, în unele situații, analize chimice.

Senzorii individuali pot furniza informații orientative, dar precizia lor diferă. Agenția americană pentru protecția mediului (EPA) recomandă evaluarea amplasării și compararea datelor cu stațiile oficiale.

În cazul persoanelor cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare, episoadele de poluare ridicată pot justifica reducerea efortului fizic intens în exterior, în funcție de recomandările medicale.

Pentru o sesizare către autorități, notează locul, data, intervalul și poluanții indicați de stațiile relevante. O valoare neobișnuită nu dovedește singură existența unei încălcări legale.

Calitatea aerului este o caracteristică măsurabilă, dar nu uniformă. Între două străzi ale aceluiași oraș poate exista o diferență pe care indicele general nu o arată. Pentru locuitorii acelor străzi, diferența poate însemna ani întregi de expunere distinctă.