Pesticidele şi efectele lor asupra biodiversității ar trebui deprinse încă din școală. Calamitățile repetate au fost acelea care au atras atenția guvernelor lumii despre pericolul schimbărilor climatice și dispariției biodiversității, susține David Shearman, profesor de medicină la Universitatea din Adelaide, Australia de Sud și co-fondator al „Doctors for the Environment Australia”, într-un articol din The Hill.
Acesta spune că educația ecologică din școli este singura care ne mai poate salva de cei patru călăreți ai Apocalipsei. Adică schimbările climatice, distrugerea mediului, populația în creștere și economia actuală de consum.
Pesticidele afectează solul, apele, cât și viețuitoarele care trăiesc în ele
În urma COP 15, s-a ajuns la concluzia că pesticidele din sol ajung automat în mediul acvatic. De asemenea, s-a cerut restaurarea a 20% dintre ecosistemele deteriorate și reducerea invaziei speciilor exotice cu 50%, cu o finanțare anuală de 200 miliarde $.
În Australia, au fost identificate 19 ecosisteme esențiale amenințate cu extincția. La fel și în SUA, preconizează profesor Shearman pentru The Hill. Țările sunt responsabile fiecare pentru salvarea propriului mediu, corectând factorii dăunători.
Eliminarea pericolului care planează asupra biodiversității are nevoie de un efort colectiv. În 1962, autoarea cărții “Primăvara tăcută”, Rachel Carso, avertiza asupra pericolului la care este expus solul din cauza pesticidului DDT.
Marile industrii chimice au râs de ea și i-au aruncat teoria în derizoriu. Mai mult, i-au catalogat spusele drept unele neștiințifice, care aparțin unei femei isterice și necăsătorită. În 2022, specialiștii lumii identifică folosirea pesticidelor drept cauză principală a daunelor ecologice provocate miilor de specii.
Medicii vor învăța să combată efectele pesticidelor asupra biodiversității
Efectele pesticidelor pot fi combătute de medici, spune dr. Shearman. România a instituit, începând din anul 1977, „Sistemul de monitoring al stării de calitate a solurilor agricole”, ca parte integrantă a Sistemului Naţional al Calităţii Mediului Înconjurător În perioada anilor 1992 – 1999, a fost iniţiat un sistem îmbunătăţit de supraveghere a calităţii solurilor, atât pentru solurile agricole, cât şi pentru cele forestiere, reiese dintr-un studiu realizat de o echipă de specialiști români, în anul 2011.
Lipsa unei educații corespunzătoare, începută încă din perioada liceului, ar fi principala cauză identificată de către prof. David Shearman. El consideră că elevii din Australia studiază schimbările climatice abia în facultate, în timp ce în SUA, problema este tratată ineficient în manualele de liceu.
Soluția identificată este introducerea cursurilor despre schimbările climatice în educația studenților la Medicină. Și, poate, sfaturile de mediu, eliberate de medic pe rețetă, vor fi luate în seama mai des, la fel ca medicamentele prescrise.
