Un exemplar de asprete a fost capturat de ihtiologii proiectului Aspretele Trăiește al Fundației Alex Găvan la acțiunea de pescuit științific de la sfârșitul lunii iunie. Eforturile continue de conservare a habitatului poate salva aspretele de la dispariția care era aproape certă acum câțiva ani.
Fundația Alex Găvan are în vedere ca în următoarea perioadă să construiască un „sanctuar“ al aspretelui pe malul râului Vâlsan. Acolo, se vor efectua cercetări amănunțite pe acesta și se va încerca înmulțirea sa în captivitate.
În trecut, arealul de răspândire al aspretelui (Romanichthys valsanicola) nu se limita doar la râul Vâlsan. Peștele putea fi întâlnit și pe râurile Argeș și Râul Doamnei. Poluarea și realizarea amenajărilor hidrotehnice au dus însă la extincția aspretelui din aceste ape.
Râurile care ar putea fi (re)populate cu asprete
Echipa din spatele proiectului Aspretele Trăiește depune eforturi pentru a putea vedea dacă poate repopula habitatul istoric al acestui pește. În plus, cercetătorii analizează și potențiala populare cu asprete a altor râuri, acolo unde specia nu a mai trăit până.
Conf. univ dr. Daniel Diaconu: În mod normal, noi vizăm arealul istoric. Mă refer în mod direct la Râul Doamnei, care geomorfologic seamănă foarte mult cu râul Vâlsan. De asemenea, ar mai fi zona de izvoare a râului Argeș. Acesta este însă „traumatizat“, dacă putem spune așa, atât din punct de vedere al debitelor, cât și din punct de vedere al calității apei. Dacă nu sunt îndeplinite toate aceste condiții – geomorfologie, debit, calitatea apei – nu se va putea avea un rezultat pozitiv.
Ihtiolog Andrei Togor: În primul rând ar fi bine să avem din ce să repopulăm. Ideal ar fi în arealul istoric, cu mențiunea că momentan Râul Doamnei are un debit destul de scăzut. În plus, și acolo sunt probleme destul de mari cu poluarea după ce acest râu ajunge în primele comunități locale (Slatina, Sboghițești, Corbi).
Pe râul Argeș, porțiunile în care trăia aspretele sunt destul de variate. În primul rând vorbim de zona din aval de Barajul Vidraru. Acolo apa vine foarte rece și asta poate fi o problemă, pentru că aspretele e o specie care în mod natural trăiește în zona submontană. Pe de altă parte, în zona Oești, unde știm că exista asprete acum 60 de ani, sunt baraje și habitatul este mult prea degradat pentru a ne putea gândi să reintroducem specia.
Noi am căutat și alte râuri potențial favorabile speciei. Studiile pe care le-am întreprins până acum au vizat, de la vest către est, văile Topolog, Argeș, Vâlsan, Râul Doamnei, Râușor, Bratia și chiar și Bughea. Urmează să analizăm toate datele și să vedem în ce măsură alte râuri ar putea găzdui specia. Nu-i atât de simplu să colonizezi un râu în care specia nu a fost prezentă în mod natural.
Lipanul, dovadă că un pește poate fi populat și într-o zonă în care nu a trăit
Popularea cu asprete și a altor cursuri de apă nu ar fi o premieră în România. În trecut, s-a reușit acest lucru cu lipanul în râul Dâmbovița.
Ihtiolog Andrei Togor: Avem și un exemplu raportat la o altă specie, probabil mult mai plastică decât aspretele. Se înmulțește cam în aceeași perioadă a anului. E vorba de lipan. Acest pește nu exista în mod natural pe râul Dâmbovița. El a fost adus în 1968 în acest râu și s-a adaptat foarte bine. E un exemplu că se poate.
