Ultima zi de vară a acestui an va rămâne în istorie pe litoralul românesc. Un ciclon a făcut prăpăd în județele Constanța și Tulcea, unde cantitățile de apă, pe alocuri de peste 200 l/mp, au produs inundații și viituri puternice, care au devastat plajele și au distrus gospodăriile localnicilor, potrivit Spotmedia.
Geneza acestor fenomene meteorologice extreme a stat într-un ciclon de joasă presiune ce s-a format în Marea Neagră. Apa mării, fiind caldă, l-a alimentat mult mai mult decât se așteptau meteorologii și i-au potențat capacitatea distructivă. Climatologul Roxana Bojariu a susținut la Digi24 că apa mării devine din ce în ce mai caldă din cauza schimbărilor climatice.
Un astfel de ciclon, specific mai degrabă zonelor tropicale, extrage toată umezeala de deasupra mării și o revarsă în zonele costiere, potrivit meteorologului ANM Mihai Timu. Specialistul a explicat la TVR Info că un fenomen similar s-a întâmplat, în weekend, pe litoralul românesc.
Mai mult, potențialul distructiv a fost favorizat și de geografia regiunii Dobrogea. În zonă nu există un sistem hidrografic foarte dezvoltat și râuri care să preia o parte din cantitatea de apă căzută.
Un ciclon a făcut prăpăd pe litoralul românesc
Cea mai mare cantitate de precipitații a căzut la Mangalia, unde s-au consemnat 225 l/mp în 12 ore. La Tuzla au căzut 117 l/mp.
Sistemele de canalizare nu au mai făcut față în zona de sud a litoralului. Apa și mâlul care au început să iasă din gurile de canal s-a scurs către mare. La Vama Veche era, sâmbătă dimineață, un peisaj de-a dreptul dezolant. Pe plajă erau mai multe urme de viituri care au purtat tone de gunoaie adunate de pe străzile stațiunii.
În timpul furtunii, unele localități din cele două județe s-au aflat sub cod roșu. Cetățenii au fost informații prin mesaje RO-Alert cu privire la severitatea vremii.
Fenomenul de pe litoralul românesc ne arată încă o dată cât de serioasă este problema schimbărilor climatice. Formarea unui ciclon tropical în Marea Neagră și modul în care acesta a devastat zona costieră a României poate reprezenta un punct de plecare către acțiuni mai concrete, din partea fiecăruia, pentru a contribui la un efort colectiv de diminuare a posibilității ca astfel de fenomene să se repete.
