Industria prelucrătoare, agricultura, turismul, recreerea, producția de energie și alte sectoare economice, toate acestea depind de apa curată. Ba mai mult, pentru a putea vorbi de comunități sănătoase, trebuie, înainte de toate, să se poată vorbi despre aer și ape curate.
Plecând de la aceste premise, Comisia Europeană propune norme mai stricte privind poluanții din aerul înconjurător, din apele de suprafață și din cele subterane, vizând totodată tratarea apelor urbane reziduale.
Poluarea aerului este cauza a 300.000 de decese premature în Europa în fiecare an, astfel că noile norme propuse țintesc reducerea cu peste 75 %, în zece ani, a numărului de decese cauzate de expunerea îndelungată la poluanții atmosferici, cum ar fi pulberile fine în suspensie din industrie.
„Sănătatea noastră depinde de sănătatea mediului înconjurător. Un mediu nesănătos are consecințe directe costisitoare asupra sănătății noastre.
În fiecare an, sute de mii de europeni mor prematur și un număr și mai mare suferă de boli pulmonare sau de forme de cancer cauzate de poluare.
Cu cât așteptăm mai mult să reducem poluarea, cu atât costurile pentru societate vor fi mai mari. Dorim ca până în 2050 să nu mai avem poluanți nocivi în mediul înconjurător. Aceasta înseamnă că trebuie să ne intensificăm eforturile încă de astăzi.
Propunerile noastre de a reduce și mai mult poluarea apei și a aerului reprezintă un element esențial al soluției la această problemă”, a afirmat Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european.
Zero poluare a aerului până în 2050
Executivul Uniunii Europene a propus trei legi care vizează poluarea aerului și a apei, printre acestea numărându-se și alinierea directivelor privind calitatea aerului la nivelul UE la orientările Organizației Mondiale a Sănătății până în 2030.
Cu alte cuvinte, țările UE trebuie să aibă în vedere reducerea cu mai bine de jumătate a valorii-limită anuale pentru principalul poluant, particulele fine în suspensie (PM2,5).
În cazul în care standardele privind calitatea aerului sunt încălcate, guvernele țărilor care nu respectă normele UE ar putea fi nevoite să acorde compensații persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate din această cauză.
Expunerea îndelungată la aerul murdar poate provoca diabet, boli pulmonare, accidente vasculare cerebrale și cancer, motiv pentru care persoanele afectate pot cere să fie reprezentate de organizații neguvernamentale prin acțiuni colective prin care să li se acorde compensații pentru prejudiciile cauzate.
Totodată, UE este de părere că aceste limite legale mai stricte pentru aerul dăunător, precum și revizuirea periodică a standardelor de calitate a aerului, îi vor permite să atingă obiectivul de reducere la zero a poluării aerului cel târziu până în 2050.
Rolul stabilirii măsurilor prin care calitatea aerului urmează să fie îmbunătățită, conform noilor standarde, parvine autorităților naționale și a celor locale.
Râuri, lacuri, ape subterane și mări mai curate
UE face presiuni și în ceea ce privește sănătatea râurilor, lacurilor și a apelor subterane. Astfel, Comisia Europeană a propus săptămâna trecută inclusiv norme care impun producătorilor de produse farmaceutice și cosmetice să plătească pentru curățarea apelor reziduale, întrucât ei sunt responsabili de 92% din micropoluanții toxici găsiți în apele uzate.
Țările membre vor fi nevoite totodată să crească accesul la apă potabilă curată și canalizare pentru toti, dar în special pentru grupurile vulnerabile și marginalizate.
Pandemia COVID-19 a demonstrat importanța critică a salubrizării, drept care nu doar că obligațiile de tratare a apei vor fi extinse pentru a include și orașele mai mici, cu 1 000 de locuitori (față de 2 000 de locuitori cum se prevede în normele actuale), dar și monitorizarea sistematică a apelor reziduale în vederea depistării a diferite tipuri de virusuri se impune.
Mai multă strictețe în ceea ce privește controlul poluanților acvatici
UE dorește, de asemenea, să mărească lista de poluanți controlați în apele subterane sau de suprafață, urmând ca pe aceasta să fie adăugate alte 25 de substanțe care pot avea efecte nefaste asupra naturii și sănătății umane.
Este vorba despre: PFAS; o serie de pesticide și produse de degradare a acestora; bisfenolul A, dar și despre anumite produse farmaceutice, utilizate fie ca analgezice, fie ca medicamente antiinflamatoare, cărora li se alătură și antibioticele.
Apele subterane sunt o sursă importantă pentru apa potabilă și pentru debitul cursurilor de apă, astfel că standardele pentru un număr de 16 poluanți care sunt deja vizați de normele în vigoare ar putea fi și ele înăsprite.
