COP27 va fi găzduit, în acest an, în orașul verde Sharm El-Sheikh din Egipt, marcând astfel cea de-a 30-a aniversare a adoptării Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.
COP27 se desfășoară pe parcursul a două săptămâni, între 6 și 18 noiembrie, și ar urma să reunească peste 30.000 de delegați, inclusiv reprezentanți din aproximativ 200 de țări, pentru a aborda unele dintre cele mai importante probleme legate de schimbările climatice și pentru a căuta soluții pentru cei care resimt deja impactul acestora.
„Egiptul și poporul său așteaptă cu nerăbdare să vă ureze bun venit tuturor la COP27 de la Sharm El-Sheikh, unde suntem încrezători că lumea se va reuni, încă o dată, pentru a-și reafirma angajamentul față de agenda globală privind clima, în ciuda dificultăților și incertitudinilor vremurilor noastre.
Sunt convins că toate părțile interesate vor veni la Sharm El-Sheikh cu o voință mai puternică și cu o ambiție mai mare în ceea ce privește atenuarea, adaptarea și finanțarea combaterii schimbărilor climatice, demonstrând povești de succes reale în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor și îndeplinirea promisiunilor”, a declarat președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi.
Cum arată agenda COP27
Conform euronews, cele două săptămâni de negocieri vor debuta cu un summit al liderilor mondiali, care va avea loc pe 7 și 8 noiembrie, după care oficiali guvernamentali vor purta un dialog serios pe teme legate de climă precum: finanțarea, decarbonizarea, adaptarea și agricultura.
În cea de-a doua săptămână, vor fi abordate subiecte ca egalitatea de gen, apa și biodiversitatea, acestea reprezentând câteva dintre temele cheie ale Conferinței ONU privind schimbările climatice COP27 din Egipt.
Calendarul acțiunilor climatice pentru COP27 se încheie cu așa-numita „ziua soluțiilor”, care va reuni reprezentanți guvernamentali, întreprinderi și inovatori care își vor împărtăși experiențele și ideile cu scopul nu doar de-a face bilanțul celor mai recente provocări climatice, ci și cu acela de a promulga schimbări care pot fi realizate doar în colaborare.
Tocmai de aceea, printre soluțiile posibile, așa cum se arată pe site-ul președinției COP27, se numără cele holistice și transversale, cum ar fi ecologizarea bugetelor naționale sau orașe durabile, respectiv transporturi durabile, până la cele sectoriale, ca, de pildă, gestionarea deșeurilor, alternative la plastic și construcții ecologice.
Summitul internațional pe tema climei și importanța acestuia
COP27, care va începe săptămâna viitoare în Egipt, oferă liderilor mondiali timpul și spațiul necesar pentru a stabili detaliile privind modul în care se pot încetini schimbările climatice și pentru a se decide asupra măsurilor necesare pentru a ajuta națiunile vulnerabile, care au nevoie de sprijin pentru a se adapta la efectele negative ale încălzirii globale.
Principalul scop al programului este acela de a reuni părțile interesate guvernamentale și neguvernamentale, încurajând totodată colaborarea dintre părțile implicate, pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon și emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Necesitatea unor negocieri care să determine mai ales țările bogate să acționeze suficient de rapid și ambițios este cu atât mai mare cu cât un raport al Organizației Națiunilor Unite, publicat recent, a arătat că majoritatea țărilor au rămas în urmă în ceea ce privește angajamentele existente pe această temă.
Ba mai mult, potrivit agenției ONU pentru climă, doar 24 dintre cele aproape 200 de țări participante la discuțiile COP27 au prezentat planuri noi sau actualizate de reducere a emisiilor în cadrul conferinței ONU privind clima de anul trecut, de la Glasgow, Scoția, în ciuda faptului că toate se angajaseră să facă acest lucru.
Oamenii de știință sunt de părere că emisiile de dioxid de carbon și cele globale de gaze cu efect de seră ar trebui să scadă cu 43% până în 2030 pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste temperaturile din perioada preindustrială, în caz contrar schimbările climatice riscă să scape de sub control.
În prezent, potrivit Climate Action Tracker, suntem pe cale să atingem 2,4 grade Celsius, asta cu toate că țările dezvoltate au promis, în cadrul summitului de anul trecut, să ia măsuri și în ceea ce privește cărbunele, defrișările și emisiile de metan.
„Treizeci de ani și douăzeci și șase de COP mai târziu, avem acum o înțelegere mult mai clară a amplorii potențialei crize climatice și a ceea ce trebuie făcut pentru a o aborda în mod eficient.
Știința este prezentă și arată în mod clar urgența cu care trebuie să acționăm în ceea ce privește reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră, luarea măsurilor necesare pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie de sprijin pentru a se adapta la efectele negative ale schimbărilor climatice și găsirea unei formule adecvate care să asigure disponibilitatea mijloacelor de punere în aplicare necesare, indispensabile pentru ca țările în curs de dezvoltare să își aducă contribuțiile la acest efort global, în special în mijlocul crizelor internaționale succesive, inclusiv criza actuală a securității alimentare exacerbată de schimbările climatice, deșertificarea și lipsa apei, în special în Africa, care suferă cele mai mari efecte”, a mai specificat președintele Republicii Arabe Egipt, Abdel Fattah El-Sisi.
Cine poate participa la COP27
Aproximativ 90 de șefi de stat și-au confirmat prezența până acum și ar urma să ajungă la Sharm El-Sheikh, conform sursei deja citate, printre aceștia numărându-se inclusiv președintele SUA, Biden, care ar urma să participe alături de John Kerry, însărcinat cu problemele climatice.
Dincolo de reprezentanții părților la Convenție și ai statelor observatoare, respectiv ai organizațiilor cu statut de observator (sistemul ONU și agențiile sale specializate, OIG admise, ONG-uri admise), la summit pot participa atât membri ai presei și ai mass-mediei, cât și membri ai publicului.
Negocierile ONU din Egipt, care se vor desfășura pe durata a două săptămâni, au loc într-un context politic deloc favorabil, dat fiind că națiunile se confruntă cu consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, alături de creșterea prețurilor la alimente și combustibili, și la un an după perturbări meteorologice grave.
Este vorba despre inundațiile devastatoare din Pakistan, Africa de Sud și Nigeria; valurile de căldură din Arctica și din Europa; secetele record din vestul Americii și Franța, evenimente meteo care au făcut victime în întreaga lume.
Prin urmare, nu ne rămâne de văzut decât dacă, în urma acestor negocieri, se va ajunge la un compromis între economiile dezvoltate și cele emergente, compromis necesar pentru evitarea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
