Lăsăm amprente oriunde mergem, orice am face. Putem fi identificați după amprenta digitală, după amprenta de retină sau după amprenta dentară. Ne lăsăm amprenta asupra unui om. Prezența noastră (fizică sau psihică) are capacitatea de a schimba lucruri.
Există, însă, și-o altfel de amprentă: cea pe care o lăsăm asupra mediului și asupra naturii. Amprenta de carbon. Spre deosebire de restul amprentelor, amprenta de carbon are doar impact negativ.
”Amprenta de carbon se calculează prin adunarea emisiilor de CO2 rezultate în urma activităţilor zilnie pe o perioadă de un an: consumul de electricitate şi de apă, mijloace de transport, alimentaţie, îmbrăcăminte, călătorii, generarea de deşeuri. Toate activităţile umane implică emisii de dioxid de carbon, având un impact direct asupra schimbărilor climatice”.
Noi suntem cei care producem gazele de seră. Noi suntem cei care contribuim, în mod activ, la schimbările climatice. Cu alte cuvinte, tot confortul pe care ni l-a adus tehnologia se răsfrânge, vrând-nevrând, în mod nociv asupra planetei. Câtă apă consumăm, cât timp ținem lumina aprinsă, câte electrocasnice folosim, pentru cât timp, ce clasă energetică alegem, ce mod de deplasare utilizăm, cât și cum ne încălzim.
În mod evident, primul lucru la care ne gândim este factura. Dar dacă factura aceea nu ne lovește numai contul bancar? Dacă factura aceea are un impact nociv, aproape criminal asupra planetei?
Conform statisticilor Eurostat, un european produce, în medie, 10 tone de CO2, pe parcursul unui an. Un copac reușește să absoarbă, în același interval, doar 1 tonă de CO2. Și vorbim aici doar pe o persoană obișnuită. Înmulțiți 10 tone pe an cu câte persoane locuiesc într-un bloc. Sau cu câte lucrează într-o firmă. Sau cu o fabrică întreagă. Calculați fabricile și încercați să vă aduceți aminte cam cât se defrișează, doar în România. S-ar putea ca rezultatul om versus păduri să iasă negativ.
Poluarea lasă amprente nocive
Într-un univers ideal, ne-am retrage în păduri și am adopta un stil de viață cât mai aproape de natură. Nu putem face asta. Suntem obișnuiți cu confortul, nu putem renunța la stilul de viață pe care secole de dezvoltare ni l-au oferit și – să fim serioși – câți dintre noi am fi chiar dispuși să acceptăm un act atât de radical?
Bine, și atunci, ce putem face? Ce se poate face pentru a nu distruge de tot planeta asta pe care o numim ”a noastră”?
Câteva soluții sunt la îndemâna tuturor:
– înlocuirea becurilor tradiționale cu cele economice
– izolarea locuinței
– alegerea unor electrocasnice eficiente energetic
– oprirea consumului abuziv de apă
– folosirea mijloacelor de transport în comun, în detrimentul mașinii personale
– reciclarea
– diminuarea risipei alimentare
Vorbim despre lucruri minuscule, care nu necesită foarte mult efort, care nu implică schimbări majore în stilul de viață, dar care, puse cap la cap, s-ar putea să schimbe major clima. Sau măcar să nu mai facă atât de mult rău, într-un ritm atât de rapid.
